Un viral, două … Observații asupra adjectivului „viral” în mass-media

Problema unor cuvinte care împrumută sensuri din alte limbi care, ulterior, se impun în uz, constituie una dintre cele mai cunoscute situații din punctul de vedere al dinamicii limbii. Un exemplu în acest sens este adjectivul viral care a preluat un nou sens din limba engleză și care este „la modă” în presa românească. Singurul sens al adjectivului viral din DEX este „referitor la un virus, specific unui virus; virotic (din fr. viral)”. De asemenea, în dicționarele specializate, viral,-ă (biol.)/virotic face referire la „invazii virale, hepatite virale” etc. (DN3, DEX-S ap. DEX). Astfel, viral face referire numai la ceea ce este inclus în domeniul medical, al virusurilor. Este foarte probabil ca de aici să fi fost atras spre o anumită zonă a informaticii, după cum vom vedea, dat fiind că virus cu pluralul viruși înseamnă „program care infectează părți ale sistemului de operare” (DEX).

În mass-media, adjectivul viral a preluat un sens din anglicismul viral, și anume „a deveni binecunoscut, accesibil tuturor, în special prin internet” [becoming very popular by circulating quickly from person to person, especially through the Internet: i.e the most memorable viral videos” (dictionary.com)], sensul fiind recunoscut în dicționarele limbii engleze. Interesant este, însă, modul în care adjectivul viral este folosit în presa românească, luând și alte valori morfologice.

Ca adjectiv care apare pe lângă un substantiv, viral apare în exemple precum:  „momentul viral când mai mulți muncitori asfaltează o groapă din Călărași” (stirileprotv.ro), „mesajul viral al unui polițist din Suceava” (stirileprotv.ro), „Video viral. Cum și-a recuperat un suporter șapca după un meci de baseball” (stirileprotv). În cele mai multe exemple, viral este un adjectiv care apare împreună cu un verb copulativ, precum a deveni, a ajunge (cu sensul de a deveni) ori a fi: „plugușorul lui Vosganian e VIRAL pe internet” (dcnews.ro), „poliția neo-zeelandeză caută noi recruți. Clipul a devenit viral” (stirileprotv.ro), „dansul protestatarilor românilor e viral pe Euronews” (specialarad.ro), „mesajul scris de acest tânăr pe rucsac e viral” (spynews.ro), „o fotografie a devenit virală pe rețelele de socializare” (b1.ro), „scrisoarea unui băiețel către Mos Crăciun a ajuns virală” (a1.ro), „filmarea a ajuns virală pe Facebook” (mediafax.ro). În unele cazuri însă, viral apare fără a se lua în considerare acordul gramatical: „invitația la nuntă a devenit viral pe net” (stirileprotv.ro), „poza realizată de un fotograf român a devenit viral” (www.yoda.ro), „iluzie optică devenită viral” (www.unica.ro).

Pe lângă transferul sensului din engleză, viral apare în limba română cu alte surprize, cum ar fi schimbarea valorii morfologice, astfel încât acesta poate fi un substantiv articulat, ca în următoarele exemple: „poza cu animalul care zâmbește a devenit un viral” (stirileprotv.ro), „imaginea spectaculoasă a ajuns deja un viral pe Facebook” (stirileprotv.ro), „viralul zilei” (paginademedia.ro), „viralul săptămânii pe Facebook este unul marca Neptun TV” (reporterntv.ro) sau un substantiv nearticulat: „viral de Crăciun cu fostul președinte” (stirileprotv.ro), „viral pe site-urile din Marea Britanie” (stirileprotv.ro), „poza a devenit viral instantaneu” (stirileprotv.ro).

De cele multe ori însă, viral apare în colocația „e viral pe net”, precum în exemplele:  „e VIRAL pe NET! Michelle Obama dansează cu un NAP!” (www.m.libertatea.ro), „dansul celor doi de la nuntă e viral pe internet” (stirileprotv.ro), „cum arată declarația de avere devenită viral pe internet” (stirileprotv.ro), „ce a urmat e viral pe net” (stirileprotv.ro).

Mai mult de atât, de la viral s-a format și verbul a se viraliza, menținându-și același sens: „#metoo a ajuns și în România; fenomenul s-a viralizat în scurt timp” (www.mediafax.ro), „imaginea care s-a viralizat instant” (www.evz.ro), „dieta care s-a viralizat prin căminele studențești” (www.caplimpede.ro).

Ceea ce este viral este orice fel de material (imagine, video, dar nu numai) care poate fi vehiculat cu rapiditate prin mass-media astfel încât are un impact cât mai puternic asupra indivizilor; transferul în presa românească însă trece de aceste bariere, adaptând viral la contexte din ce în ce mai diferite, formându-și chiar familie lexicală. Ce este viral în limba română? Orice nu trece neobservat pentru a fi cercetat.

 

de Alina Roiniță

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.