(6. Muzeul de Istoria Artei din Viena) Istoria artei în Viena, între splendoare și grandoare

Viena este considerată o capitală a eleganței, fiind recunoscută, mai ales, pentru spectacolele de operă sau cele ale cailor lipițari. De asemenea, Viena poate fi considerată una dintre cele mai importante capitale ale culturii europene, bucurându-se de colecțiile strânse laolaltă de reprezentanții Imperiului Habsburgic și nu numai. Înființat la scurt timp după expedițiile militare ale lui Napoleon, Muzeul de Istoria Artei din Viena a fost deschis pentru a adăposti o parte dintre colecțiile de artă ale habsburgilor. Kunsthistorisches Museum a fost deschis în 1891, în același an în care a fost deschis și Naturhistorisches Museum (Muzeul de Istorie Naturală), de către împăratul Franz Joseph al Austriei și Ungariei. Cele două muzee au exterioarele similare și se află unul in fața celuilalt în Piața Maria Tereza din Ringstraʃe. Ambele clădiri au fost construite între anii 1872-1891. Deși Viena deține multe muzee de artă, Muzeul de Istoria Artei din Viena este cel mai mare muzeu austriac de artă.

Muzeul are o colecție bogată de artă egipteană (cu peste 12000 de obiecte) și una de artă clasică (greacă și romană), dar cele mai reprezentative secțiuni sunt Casa scărilor, realizată de Gustav Klimt, și Galeria de Pictură, una dintre cele mai importante din întreaga lume, de altfel. Galeria cuprinde pictori venețieni din secolul al XVI-lea, cum ar fi Titian, Veronese, Tintoreto, pictori olandezi printre care Jan van Eyck sau pictori germani, Albrecht Dürer sau Lucas Cranach. Dintre creațiile pictorilor italieni, aici poate fi regăsit Giuseppe Arcimboldo, pictor de curte al familiei regale austriece, cu ale sale tablouri reprezentând Vara și Iarna. Alte capodopere sunt „Madonna” și „David cu capul lui Golliat” ale lui Caravaggio sau tablourile dedicate familiei regale austrice, cum ar fi „Maria Teresa infantă” de Diego Velasquez. Rafael, cu a sa „Madonna pe pajiște cu copii”, cunoscută ca „Madona Belvedere” deoarece a fost expusă o lungă perioadă la palatul Belvedere din Viena, impresionează prin scena biblică transpusă într-un cadru natural, prin imaginea lui Iisus și a Sfântului Ioan Botezătorul, dar și prin culorile simbolice, cum ar fi roșu și albastru. Vermeer nu lipsește nici din muzeul vienez cu a sa „Alegorie a picturii”, o punere în abis a întregii arte picturale. Tabloul, unul dintre cele mai mari ale lui Vermeer, a fost unul apreciat atât de acesta deoarece a refuzat să îl vândă de-a lungul vieții, cât și de Adolf Hitler care a dorit să îl achiziționeze. Tabloul vermeerian reprezintă o sursă de inspirație pentru pictura suprarealistă a lui Salvador Dali.

Muzeul cuprinde cea mai importantă colecție dedicată lui Pieter Bruegel cel Bătrân, în care vizitatorul poate regăsi o pictură foarte cunoscută, și anume „Turnul Babel”, reprezentare a turnului biblic prezentat în capitolul Geneza, simbol al măreției care, în loc să unească lumea, o desparte. De la Turnul Babel încoace, limbile popoarelor s-au încurcat și nu au mai reușit să se înțeleagă între ele. Este interesant că Bruegel realizează „Turnul Babel” după o călătorie la Roma, preluând, în pictura sa, detalii ale Colosseumului, iar fragilitatea acestuia constă, din perspectiva lui, în greșelile de construcție ale turnului deoarece etajele nu erau drepte și nu erau finalizate, întreaga clădire fiind înclinată spre oraș. De asemenea, o pictură recunoscută a lui Bruegel de la muzeul vienez este „Procesiunea calvarului” care îl reprezintă pe Iisus Hristos purtându-și crucea pe dealul Golgotei. Dincolo de numeroasele personaje și simboluri pe care tabloul lui Bruegel le propune, el a stat la baza unui film pictural, „Crucea și moara”, realizat în 2011 de regizorul polonez Lech Majewsky.

Este de la sine înțeles că Gustav Klimt nu putea lipsi din Viena. Încă de la intrare vizitatorul poate urca pe scara lui Klimt pentru a admira picturile decorative realizate special pentru clădirea muzeului vienez. Admiratorii artei lui Klimt și nu numai sunt atraşi de Casa scărilor din acest muzeu. Aici pot fi admirate 40 de picturi care decorează spaţiile înguste dintre arcuri şi coloane. Unsprezece dintre aceste picturi sunt creaţia lui Gustav Klimt, celelalte sunt creaţii ale fratelui lui, Ernst şi ale lui Franz Matsch. Ele prezintă istoria artei şi a artei decorative de la începuturile ei din Egipt până în Epoca Modernă, fiind reprezentative stilului Art Nouveau promovat de Klimt. Impresionează chipurile femeilor, auriul tușelor care reușesc, însă, să păstreze specificul fiecărei epoci pe care Klimt a dorit să o redea în parte. Puțini știu că ne leagă de Gustav Klimt pictura unei părți din Castelul Peleș. O altă operă cunoscută a lui Gustav Klimt este „Nuda Veritas”. Opera realizată în 1899 dovedește specificul stilului lui Klimt, dar și curajul artistului de a oferi o altă imagine asupra femeii.

Muzeul cuprinde și o importantă colecție de monede și de mobilier specific austriac. Ca o curiozitate, în Muzeul de Artă din Viena se poate găsi tezaurul de la Sânnicolaul Mare. Format din 23 de piese de aur care cântăresc aproape 10 kg și găsit un curtea unui țăran din Banat în 1799, tezaurul este considerat unul dintre cele mai importante de la începutul Evului Mediu European. Acesta a intrat în posesia curții regale habsburgice.

Ca o întreagă Vienă, Muzeul de Istorie Artei impresionează vizitatorul prin măreția sa observabilă încă de la exterior. Operele expuse de o certă valoare sunt dublate de spațiul aranjat, specific vienez. Dincolo de experiența estetică pe care muzeul o propune, vizitarea acestuia presupune și o experiență culturală, aducând laolaltă scene biblice și parodii avangardiste, spațiul egiptean și Antichitatea greco-latină, toate, după ce, la intrare, vizitatorul a fost întâmpinat de scara decorată de Gustav Klimt, cel mai cunoscut pictor austriac până astăzi.

 

de Alina Partenie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.