Teodor Baconschi, 2018, Darul desăvârșit. Gânduri despre civilizația creștină, Iași, Doxologia

Teodor Baconschi este doctor în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor, diplomat și autor a numeroase volume traduse în franceză, italiană, portugheză și maghiară, dar și fost ambasador al României la Vatican, Lisabona și Paris și fost ministru de Externe în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2012.

Darul desăvârșit. Gânduri despre civilizația creștină este unul dintre volumele publicate de Teodor Baconschi în acest an, inclus în colecția Eseu de la editura Doxologia. Cartea este alcătuită din 45 de eseuri scurte și concentrate, grupate în patru capitole inegale și precedate de un amplu eseu pe tema mediocrității. În Predoslovenie postmodernă, așa cum este intitulată prefața, autorul se adresează atât teologilor, cât și „întregii sinaxe românești” pentru a lua parte la o muncă de echipă ce se transmite din generație în generație. Această muncă, spune Baconschi, are ca scop refondarea chipului „apologetic al dreptei credințe” prin trei practici: „cercetarea asiduă”, „competența logică” și „persuasiunea intelectuală” (p.12). Conștient de dificultatea sarcinii pe care și-o asumă, autorul speră ca energia lui „să aprindă făclii proaspete, care luminează adânc în noaptea vrajbei noastre” (p.13).

Prima parte a volumului, alcătuită din 13 eseuri, prezintă temele și problemele cu care se confruntă dintotdeauna creștinismul, azi poate mai mult decât oricând: rivalitatea dintre progresiști și conservatori, creștinismul și educația, practica monahismului, preoția și preoții, falia din ce în ce mai mare dintre sate și orașe, dar și raporturile creștinismului românesc cu Bizanțul și cu Orientul. Autorul nu își propune să epuizeze temele, care de altfel nici nu pot fi cuprinse în doar câteva pagini, ci își îndeplinește sarcinile de lucru în munca de echipă pe care a propus-o în prefața cărții. În cele mai multe eseuri, precum Despre inteligența credinței, Creștinismul prostește?, Nevoia de monahism, Realismul duhovnicesc, Trezvia comunității sau Dignus est?, Teodor Baconschi prezintă darurile creștinismului.

Următoarele șase eseuri alcătuiesc a doua parte a cărții, dedicată unor personalități pe care autorul le-a cunoscut, care l-au influențat într-o oarecare măsură sau personalități care au avut un rol important în viața religioasă, culturală și politică românească. Aceste personalități sunt Patriarhul Justinian Marina (în capitolul Patriarhul Justinian Marina), André Scrima (în capitolul Despre André Scrima), Emil Cioran (în capitolul Un reacționar impenitent), Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Benedict al XVI-lea, Papa Francisc (în capitolul Trei istorii pontificale) și Andrzej Wajda (în capitolul Ultimul Wajda). Cu simțul măsurii și cu diplomație, autorul vorbește despre Patriarhul Justinian Marina și despre ambiguitățile care planează în jurul perioadei de păstorire a acestuia, despre cele trei pontificate la care a fost martor și despre artiști în perioada comunistă, reprezentați de Andrzej Wajda. Pentru Baconschi, André Scrima este cel mai inteligent compatriot pe care l-a cunoscut, în timp ce Emil Cioran este „un reacționar impenitent” care, deși aflat în spațiul francez, a continuat să reprezinte gândirea românească „pe o spirală mai înaltă” (p.87).

În a treia parte a Darului desăvârșit, se vorbește despre fanatism, jihad și terorism aflate în ultima perioadă sub influența directă a rețelelor de socializare, în special a Facebook-ului, care le banalizează, oferind totodată proiecții distorsionate ale realității. Din punctul de vedere al autorului, banalizarea actelor de terorism ne afectează pe toți în egală măsură deoarece „ne tocim reflexele empatice, pentru că ele sunt strict plafonate, și alimentăm tensiunile mari, difuze, dintre lumea islamică și cea creștin-secularizată a Occidentului” (p.113). Mai mult decât atât, „în condițiile acestei percepții standardizate, care se supune unui ritual civic, politic și mediatic deja previzibil, moartea acelor oameni inocenți se abstractizează, când nu devine ușor frivolă, în spatele campaniilor de tip je suis de pe Facebook” (p.112).

Ultima partea a cărții este alcătuită din 22 de eseuri în care Teodor Baconschi aduce în discuție teme care privesc viitorul românilor și al lumii, în general; un viitor dominat de tehnologie, de revoltă și de războiul dintre noi, despre care vorbește în unul dintre eseuri. Viitorul, Revoltă și resentiment, Părinți și urmași, Cultura gratuită, Final de epocă (deschis) și Timpuri noi sunt doar câteva dintre titlurile eseurilor din ultima parte a Darului desăvârșit care ne atrag atenția asupra unor subiecte de interes general, la care trebuie să reflectăm cu seriozitate, implicându-ne în munca de echipă inițiată de autor. Despre mediocritate în lumea secularizată este ultimul eseu al cărții și, de altfel, cel mai amplu. Acesta reprezintă cheia întregii cărți, reunind subiecte discutate tangențial sau chiar teme ale eseurilor celor patru părți, precum educația și cultura în era Facebook, tehnologia viitorului, religia creștină și democrația, omul fără Dumnezeu etc.

Cartea lui Teodor Baconschi reunește 46 de micro-texte (plus amplul eseu plasat la final), potrivite lumii actuale aflate într-o fugă permanentă. Nucleul eseurilor îl reprezintă religia creștină și tradiția acesteia; religie a cărei imagine este proiectată de autor prin prezentarea unui spectru larg de teme și/sau probleme actuale, dar ignorate, mascate sau puțin discutate azi, când totul stă sub semnul senzaționalului și al banalizării. Autorul spune lucrurilor pe nume, fără rezerve sau teamă, dar cu responsabilitate, cu decență și fără să fie reactiv față de discursurile anticreștine. Prin îndemnul la deschidere, la dialog și la lucru în echipă, autorul nu acuză, nu marginalizează și nu discriminează.

de Alina Ioana Stan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.