Evaluarea negativă din gastronomie: varză, ghivechi, tocăniță, chisăliță

de Alina PARTENIE

Deseori, în domeniul evaluării sunt întâlnite elemente lexicale preluate din alte sfere semantice decât cele care aparțin, în mod natural, cadrului semantic al definirii trăsăturilor. Evaluarea negativă este considerată forma marcată a evaluării, astfel încât termenii aleși pentru evaluarea negativă aparțin, mai ales, unor domenii familiare oricărui vorbitor. Unul dintre ele este cel gastronomic.

Unele dintre cuvintele utilizate în mod frecvent pentru evaluarea negativă sunt varză, ghiveci, tocăniță sau chisăliță. Cuvântul varză a devenit, în utilizări actuale din conversația cotidiană, dar și din cea mediată de computer, mai ales de pe forumurile de discuție, una dintre unitățile lexicale cele mai utilizate pentru a desemna o nereușită, un lucru amestecat, prost realizat sau greșit. În Dicționarul explicativ al limbii române din 2009, acest sens evaluativ este înregistrat: „Expr. (Fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nicio ispravă. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui”.

Ne vom întreba, probabil, de ce este ales tocmai cuvântul varză pentru descrierea acestor trăsături? Dacă ne referim la cărți sau caiete, explicația este mai simplă: foile dezordonate ale cărților sau ale caietelor se aseamănă cu foile de varză, dar dacă ne referim la acțiuni sau la evenimente varză sau pe care cineva „le-a făcut varză”, această explicație pare incompletă. O justificare posibilă ar putea fi aceea că varza este o legumă extrem de întâlnită și des folosită (sub diferite forme și în preparate dintre cele mai simple) și, astfel, la îndemâna oricui.

Exemplele în care varză desemnează o evaluare negativă sunt dintre cele mai numerose. Cuvântul apare mai ales în cadrul locuțiunii verbale „a face varză”, uneori, sub diferite forme sau cu o topică inversată: „Eu am scris demonstrativ și am șters și am scris posesiv. Eu mă gândeam la ceva genitival, s-a făcut o varză în capul meu! – este conversația dintre două colege” (stirileprotv.ro), „Varza asta pe ore o face un știrist cu microfonul în Bărăgan de 10 ore, care are ocazia să zică trei cuvinte: La noi ninge etc. O să revin când mai ninge sau când răsare soarele” (ziarele.ro), „E, totuși, de remarcat că se poate depune o ofertă după termenul limită, cu dosarele si cutiile făcute varză” (forum.peundemerg.ro). Varză poste fi utilizat și ca un adjectiv calificativ care permite și folosirea unor grade de comparație, deși cuvântul în sine pare să includă trăsătura de superioritate. În exemple de tipul „Ciupercă, ești varză!” (ziarulstirea.ro), cuvântul ar putea fi înlocuit cu „foarte rău”, care este o formă de superlativ. Totuși, conversațiile de pe forumurile românești apelează și la utilizarea formelor de superlativ: „Este cel mai varză specialist în gastronomie!” (softpedia.ro) pentru a marca și mai mult intensitatea evaluării.

Celelalte elemente lexicale din limbajul gastronomic folosite ca forme de evaluare negativă, și anume ghiveci, tocăniță, chisăliță, redau ideea de amestec, de lipsă de originalitate, de insucces, fiind des folosite în limbajul colocvial și, astfel, și în conversațiile din mediul online: „nu știu ce să mai zic, aștept rezultatele, am făcut un mare ghiveci acolo, nu pot fi mulțumită” (opiniatimisoarei.ro), „autorul a făcut un ghiveci de dialoguri, descrieri și întâmplări” (goodreads.com), „Filmul e chiar mai mult decât chisăliță, nu are cu ce să te impresioneze” (cinemagia.ro), Bătaie e atunci când îți aduni dinții de pe jos. Prepeliță trebuia făcut tocăniță (www.gsp.ro). Dintre acestea, cu sens peiorativ este înregistrat în dicționare cuvântul ghiveci: „Fig. (Peiorativ) Compoziție literară, muzicală etc. cuprinzînd un amestec de idei sau teme lipsite de valoare sau de interes. Ghiveciuri literare cu fel de fel de dresuri. HOGAȘ, DR. II 186”. Celelalte două elemente lexicale, tocăniță și chisăliță, apar, deseori, cu sensul de măcelărit, respectiv de praf.

Deși trăsătura evaluării negative este evidentă, utilizarea acestor cuvinte pare să modeleze o opinie care nu este exprimată în mod direct, iar domeniul culinar le este utilizatorilor, de cele mai multe ori, la îndemână. În acest fel, pentru a masca o determinare precisă și în totalitate negativă, recurgerea la vocabularul gastronomic pentru a evalua defavorabil o anumită situație poate fi, parcă, un fapt mai ușor de acceptat.

sursă foto: cora.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.