Nadine Vlădescu (coord.), 2015, Prietenii noștri imaginari, București, Humanitas

sursă foto: Alina Roiniță

Traducătoarea unor volume de literatură din limbile engleză, franceză și italiană, coordonatoarea multor evenimente culturale din țară și, mai pe scurt, filolog în adevăratul sens al cuvântului, Nadine Vlădescu este un autor cu un simț estetic foarte expansiv.

Cartea Prietenii noștri imaginari reprezintă o expunere a celor mai vechi tovarăși ai omului, ființele imaginare. Încă din Cuvânt înainte, Nadine Vlădescu ne prezintă conceptul de prieten imaginar, spunând că pe lângă camarazii de joacă închipuiți din copilărie, prietenii imaginari sunt și alter egourile, și personajele din cărți, și alte personalități iubite de fiecare dintre noi ș.a.m.d. În introducere, autoarea își stabilește propria definiție pentru sintagma prieten imaginar, referindu-se și la definițiile din dicționare, nu tocmai potrivite contextului său. Mai mult, ea prezintă, pe scurt, realizarea acestui „fenomen” în viața reală, în literatură și în film, încheind cu relația dintre scriitor și personajele sale și cu o succintă prezentare a cărții.

Prietenii noștri imaginari este structurată în treisprezece povestiri în care treisprezece scriitori, gazetari și oameni ai cuvintelor își dezvăluie unele dintre cele mai intime aspecte ale vieții lor, prietenii imaginari. Printre autorii curajoși se numără Ana Dragu, Dan C. Mihăilescu, Iulian Tănase, Ioana Bot, Șerban Foarță, Robert Șerban, Elena Vlădăreanu, Emil Brumaru, Marin Mălaicu-Hondrari, Antoaneta Ralian, Florin Bican, Monica Pillat și coordonatoarea cărții, Nadine Vlădescu. Ca într-o lume a copiilor dedicată adulților, fiecare destăinuire sau descriere a autorului este însoțită de desene.

În mod neașteptat, povestea Anei Dragu ne trimite în copilărie și ne îndeamnă să vedem lumea prin ochii unui prieten cu „pielea întinsă, fină, caldă” care ba stătea pe podea, ba stătea sus, în aer, dar care mereu era alături de Sașa, camaradul său de suflet, și care, întotdeauna, intra în conflict cu mama. Întâmplările hazlii prin care autoarea poartă cititorul reprezintă, cel puțin, o parte din trăirile fiecăruia dintre noi. Spiritul de copil prinde viață între cele câteva pagini în care Balonul imaginar, viu colorat, își trăiește viața alături de cel mai bun prieten al său.

După cum prietenii imaginari pot trăi și în tine însuți, Dan C. Mihăilescu își expune alter egoul, fiindcă niciodată el nu a trăit singur. A vorbi cu tine însuți este una dintre cele mai comune situații, deși nu de multe ori acest fapt este conștientizat. Autorul ne trece prin certurile alter egoului cu propriul eu, prin întrebările retorice care mereu aveau în centru aspectele negative ale vieții sale, prin atât de multe elemente de intertextualitate și trimiteri elitiste încât ai impresia că acest individ nu poate exista decât în cărți. Totuși, el este Dan C. Mihăilescu și, într-un mod foarte sincer și erudit, își arată dublul său, prietenul și inamicul, deopotrivă.

Cu ușurință am reținut una dintre mărturisiri al cărei autor se autodenumește „un liric derbedeu”. Emil Brumaru relatează povestea Atotbiruitoarei, femeia care, în orice formă, i-a fost alături. Pornind de la Atotbiruitoarea mamă, a cărei descriere depășește orice altă mamă din lume, până la Atotbiruitoarea femeie, în sens generic, pentru Emil Brumaru, ființa aceasta, imaginară sau nu, este „însăși IUBIREA, însăși POEZIA”. Cu atâta pathos descrie autorul femeia, încât compararea ei cu cele mai desăvârșite lucruri din lume duc tocmai la confundarea cu acestea.

Nimeni nu s-ar fi gândit vreodată cât de felurită este imaginația umană și cum capătă viață prin noi înșine. Așa l-am cunoscut pe Porcu, un tânăr fagotist care era mai tot timpul ba în baie, ba în bucătărie, ba la vreun spectacol. Nadine Vlădescu își construiește propria imagine de prieten prin ochii celui mai bun prieten al ei, Porcu. Inteligent, șarmant, delicat, compozitor de muzică clasică, Porcu este descris cu atât de multă pasiune de rar mai întâlnești! Și cu cât curaj este protejat în preajma Crăciunului de toți cei care nu se gândesc și la el!

Trecând cu aceeași dorință de cunoaștere și de retrăire prin scrierile lui Iulian Tănase, ale Ioanei Bot, ale lui Florin Bican și ale tuturor celoralți, i-am întâlnit pe Melcul Prinț, pe Brândușa, pe Cel-ce-te-vede-și-n-sobă și pe toți cei care se lasă descoperiți între paginile prietenilor imaginari. În aceeași măsură rămâi surprins de emoția puternică pe care aceste încredințări ți-o lasă, și nu la cea mai fragedă vârstă. Prietenii imaginari nu sunt doar istorisiri, sunt trăirile de zi cu zi, închipuirile, dialogurile, încântările. De aceea, cartea coordonată de Nadine Vlădescu capătă viață cu fiecare povestire, unde cele mai vioaie ființe își dau cuvântul de la o pagină la alta.

de Alina Roiniță

Cartea poate fi comandată aici: www.libris.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.