De la adevăr la minciună… toxică!

sursă foto: www.inc.com

În 2018, cel mai căutat cuvânt în Dicționarul Oxford a fost adjectivul „toxic”. Acesta a devenit „o etichetă pentru subiectele cele mai discutate ale anului”, de la dezbaterea despre Brexit la teme ecologice sau la diverse probleme de masculinitate. Dicţionarul a indicat o creştere cu 45% a căutărilor acestui cuvânt pe site-ul său şi precizează că adjectivul a reuşit să capteze cel mai bine „etosul, spiritul sau preocupările” anului 2018 datorită scopului în care este folosit.

Cuvântul este înregistrat în dicționarele românești astfel: în Dicționarul explicativ din 2009, el apare cu sensul de: (Adj.) Care are proprietatea de a intoxica, de a otrăvi; otrăvitor. 2. S. n. Otravă. – Din fr. toxique. (DEX 2009). Cuvântul apare cu sensul propriu, dar diversitatea utilizărilor recente din mass-media sugerează că sensul figurat este mai des folosit decât cel propriu.

În contexte dintre cele mai variate, cuvântul apare atât în presă, cât și în limbajul online. Un context foarte general și utilizat este cel de subiect toxic, care, pe lângă impactul negativ asupra receptorilor, include și ideea de difuzare în masă: „un subiect toxic pornit din ambiţii şi frustrări personale” (adevarul.ro). Adjectivul poate fi folosit la diferite grade de comparație: „Un subiect total toxic, artificial, pornit exclusiv din ambitii si frustrari personale” (ziare.com). Alte contexte întâlnite, mai ales în mediul online, dar și în alte tipuri de presă sunt cele de „relație toxică” sau de „mediu toxic”: „Nu e simplu să te distanțezi de propriii părinți, dar cum să procedezi când influența lor e negativă și relația toxică îți face rău” (psychologies.ro), „Află cum este să lucrezi într-un mediu toxic, cum să-l recunoști” (revistacariere.ro). Cuvântul apare și în traducerile de carte apărute pe piața românească: „Cartea 10 căi de a face față persoanelor care îți fac rău. Când te confrunți cu oameni toxici se întoarce în librării cu subiecte pe cât de interesante, pe atât de prezente în existența fiecăruia” (tvmania.ro).

De asemenea, unele construcții sunt cel puțin surprinzătoare: „Când umorul devine toxic: ce emoții și comportamente ascunde sindromul Hai că doar glumeam!” (blog.edituratrei.ro) sau fac referire chiar la domeniul publicistic: „prin intermediul publicității toxice, omniprezente” (cotidiantr.ro). Deopotrivă, minciuna, adevărul și miturile pot deveni…toxice, primind această formă de evaluare, în mod explicit: Adevărul toxic despre grepfrut. Vezi ce efecte devastatoare poate avea!” (antena3.ro), „Minciuni toxice pe etichetele semipreparatelor din carne”  (viata-libera.ro), „Mamele perfecte de pe Instagram sunt o minciună toxică” (vice.com), „10 mituri toxice pentru vinul românesc” (life.ro).  În structuri metaforice, adjectivul toxic poate reprezenta o evaluare à la Caragiale, destinată Guvernului: „încă o gogoașă toxică din partea guvernului” (aktual 24.ro).

Așadar, cuvântul toxic este utilizat în contexte dintre cele mai diferite, dar cu un scop precis: pentru a evalua negativ un anume lucru, fapt, eveniment etc. Impactul pe care îl are asupra cititorului este unul negativ-afectiv, iar diversitatea contextelor în care apare face ca acest adjectiv să devină unul dintre cei mai utilizați și mai cunoscuți termeni evaluatori în limba română actuală.

de Alina Partenie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.