Robert Schnakenberg, 2017, Viața secretă a marilor scriitori, București, Art, 304 p.

Alina PARTENIE

De cele mai multe ori, viața marilor scriitori tinde să nu fie adusă în discuție în mod oficial, ducând, astfel, către scenarii ideale. În general, școala evidențiază opera și nu scriitorul, ceea ce nu poate fi de condamnat. În fond, criticăm opera, nu autorul. Iată de ce traducerea unei cărți cu titlul „Viața secretă a marilor scriitori” nu poate decât să stârnească curiozitatea cititorilor într-o lume care promovează mai mult subiectele de tabloid decât cărțile. Subtitlul propus, „Tot ce nu ți-au spus profesorii despre romancieri, poeți și dramaturgi celebri”, anticipează subiectele abordate și coborârea din mit în cotidian a vieților scriitorilor aleși. Mulți dintre scriitori nu au o existență banală, de „șoareci de bibliotecă”, așa cum ni-i putem închipui unii dintre noi, ci trăiesc într-o lume pervertită a viciilor.

În puțin peste 300 de pagini ilustrate, cu aspect de bandă desenată, aflăm curiozități și picanterii din viețile unor scriitori ca William Shakespeare, Honoré de Balzac, Charles Dickens, Lev Tolstoi, Mark Twain, James Joyce, Franz Kafka, William Faulkner sau Jean Paul Sartre, unii dintre cei mai importanți scriitori din literatura universală. Robert Schnakenberg organizează volumul cronologic, în funcție de anul nașterii fiecărui scriitor și începe cu detalii din viața lui William Shakespeare: de la acuzațiile aduse acestuia pentru braconaj la neplata taxelor sau la cămătărie, viața lui Shakespeare este demnă de piesele sale de teatru. Unele portrete sunt construite ironic, așa cum este cazul celui realizat lui Honoré de Balzac: „O movilă de grăsime de 1.60 m, cocoțată pe două picioare fusiforme, scriitorul a devenit celebru pentru apetitul pantagruelic, ținutele excentrice și atitudinea grosolană. Se zice că, odată, într-un restaurant din Paris, ar fi mâncat douăsprezece cotlete de oaie, o rață cu napi, două potârnichi și peste o sută de scoici. A încheiat festinul cu douăsprezece pere, plus o sumedenie de dulciuri care mai de care, fructe și lichioruri” (p. 25). Astfel, unele descrieri devin adevărate subiecte de literatură, care stârnesc râsul cititorului, multe dintre personajele cărții ducând la extrem viciile umane. Sunt aduse în discuție pasiuni mărunte, dar bizare, vicii, fobii, obiceiuri ciudate sau schimbări rapide. Scriitorii devin oameni ai timpurilor lor, iar exemplele alese sunt elocvente în acest sens, demitizând imaginea care este creată în jurul unora dintre artiști ca urmași ai Parnasului mitic.

Tendința spre a șoca este clară: fiecare pagină, însoțită de ilustrații, devine un stop cadru comercial, ce-i drept, asupra vieții scriitorilor, subiectul fiind extrem de actual în tot ceea ce promovează lumea contemporană. Este clar că o astfel de carte nu poate avea o valoare în sine, dar acest lucru nu înseamnă nicidecum că nu trebuie să fie cunoscută, chiar cu titlu de curiozitate. Cunoașterea ei nu va afecta înțelegerea unor creații literare universale, ci va apropia mai mult cititorul de imaginea scriitorului ca om între oameni, a cărui viață ar fi cu mult mai savuroasă decât banalele subiecte de tabloid contemporan. O carte facilă, care se poate frunzări în grabă, dar care nu poate să nu atragă atenția și să nu stârnească râsul sau chiar indignarea. Ceea ce și-a și propus, cel mai probabil.

Cartea poate fi comandată aici: Libris

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.