Tim Flannery, 2020, Europa. O istorie naturală, București, Litera, 352 p.

Ștefan-Marius DEACONU

Una dintre primele interacțiuni pe care le-am avut în copilărie cu epoca dinozaurilor a fost prin intermediul animațiilor din seria Tărâmul uitat de timp. A urmat un fluviu devastator de întrebări adresate persoanelor din jurul meu cu privire la dinozauri. Ce au fost? Când au trăit? De ce nu mai există astăzi? Cu siguranță, cataclismul care a provocat dispariția lor mi s-a părut unul dintre cele mai triste momente din istoria acestei planete. Și într-un mod neașteptat, volumul de față, scris de Tim Flannery, vine în completarea unor dileme cu care am rămas din copilăria târzie.

Misiunea, dar mai ales vocația, de a scrie un volum dedicat istoriei naturale a Europei este una nu prea des întâlnită. Capacitatea de sinteză și cunoștințele asimilate de autor sunt impresionante și chiar covârșitoare pe alocuri. Cititorul din România se va bucura să fie extrem de familiar cu locațiile descrise încă din primele pagini (Depresiunea Hațeg) și cu reconstituirile din acest bazin. În completarea lor, poveștile care dau cadență textului, precum cea a baronului de Săcel, Franz Nopcsa von Felső-Szilvás, care a descoperit Megalosaurus hungaricus, vin să reconstituie și o lume a exploratorilor. Acestei zone geografice îi este dedicat, de altfel, un spațiu extins în volum, aflând printre altele și de alte vietăți precum Hatzegopteryx, Zalmoxes sau Kogaionon ungureanui. Flannery descrie și dealurile formate din mici scoici, Acteonela, ce reprezintă printre cele mai accesibile fosile pe care le avem la îndemână. Să fi trecut mai bine de un deceniu de când am avut șansa de a vedea un astfel de monument al naturii și trebuie să recunosc că abia acum am înțeles ce reprezintă el. De altminteri, trimiterile din volum la vegetație și faună sunt foarte minuțioase, devenind aproape palpabile, prin descrieri amănunțite și concise.

Încă din perioada Cretacicului, Europa exercita o influență „disproporționată” asupra lumii, prin dispunerea într-un „arc de insule complex și dinamic”. Evoluția sa ne este prezentată, așa cum reiese și din titlu – Europa.O istorie naturală, într-o manieră eurocentristă, în termeni geografici, dar și politici. Volumul este plin de informații valoroase și de analogii interesante. De pildă, Tim Flannery consideră salamandrele ca fiind „adevărata întruchipare a succesului european”, reușind să „colonizeze” atât America de Nord, cât și Asia, după apariția lor acum aproximativ 90 de milioane de ani.

Printre paginile volumului, vom afla și despre „speciile Lazăr”, descrise în literatura de specialitate în baza fosilelor și care au fost descoperite în viață la o dată ulterioară descrierii lor. Cataclismul care a dus la dispariția dinozaurilor este descris pe larg, pornind de la rezultatele lui Louis Alvarez. „Marea extincție” a avut însă nenumărați supraviețuitori, o bună parte dintre animale refugiindu-se în apele dulci ale Europei. Migrațiile au marcat profund continentul european. O primă mișcare de mari dimensiuni din acest punct de vedere a fost înregistrată acum 54 de milioane de ani, când fauna existentă a dispărut în mare parte din cauza noilor sosiți – mamiferele. Teoria catastrofelor a lui Georges Cuvier sau cea a transferului experienței la progenituri a lui Jean – Baptiste Lamarck își găsește exemplificări pe larg în volum. De asemenea, unele dintre dilemele cercetătorilor de profil de-a lungul timpului, precum prezența numuliților în calcarul care a fost utilizat în construirea piramidelor, respectiv dezbaterea dintre Plutoniști și Neptuniști cu privire la originea suprafeței Pământului sunt integrate în cuprinsul cărții.

Nu insist asupra structurii pe care ne-o propune autorul, cartea fiind organizată în patru părți și 44 de capitole, întrucât naturalețea cu care se realizează tranziția de o parte la alta este fără echivoc. Pildele pe care le inserează în cuprinsul capitolelor reprezintă, însă, adevărate teme de gândit pentru omul contemporan. De pildă, pornind de la exemplul unui tip particular de verdeață, Azolla, care și-a provocat extincția în Marea Arctică, Tim Flannery ridică problema autoreglării și a impactului major al micilor intervenții într-un sistem.

„La grande coupure” (Marea ruptură), petrecută acum 34 de milioane de ani, care a marcat începutul Oligocenului, a condus la modificări substanțiale pe continentul european. Printre altele, migrația dinspre Europa către Asia, respectiv către America de Nord a provocat apariția în Europa a primului membru al familiei felinelor (acum 25 de milioane de ani), respectiv a primei reprezentante a familiei Paseriformelor (păsările cântătoare), cel mai probabil fiind o pitulice ale cărei origini pot fi identificate pe teritoriul actual al Noii Zeelande. Fără a aloca un spațiu proporțional în prezentarea de față, aproape jumătate din volumul lui Flannery este dedicat perioadei în care atât omul, cât și înaintașii acestuia (hominizii) au locuit și, ulterior, stăpânit pământurile unde s-au stabilit. În plus, sunt descrise toate evenimentele care au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării naturii, precum criza de salinitate messiniană. Călătoria noastră – care include descoperirea supraviețuitorului derivat din peștii de apă dulce din Miocen (Aspretele), în apele râului Argeș, respectiv identificarea celor mai importante elemente descoperite cu privire la „cultul ursului de peșteră”, la omul de Neanderthal, în Peștera Piatra Altarului din Munții Bihor –, se încheie în contemporaneitate. De fapt, chiar în viitor, printr-o proiecție asupra modului în care autorul și-ar dori să arate Europa peste două secole.

Un volum de o asemenea complexitate nu poate să nu conțină și scăpări care, deși regretabile, sunt de înțeles. Autorul apreciază la un moment dat că Bismarck era dedicat evenimentelor din cadrul Primului Război Mondial, deși acesta a decedat înainte de secolul al XX-lea (p. 84). Chiar și în acest context, consider că informațiile expuse au o mare acuratețe, respectivele scăpări fiind incidente, din dorința de a nara într-o manieră elegantă și de a combina informațiile științifice cu diferite povești care au de cele mai multe ori un tâlc.

Europa. O istorie naturală reprezintă, fără doar și poate, unul dintre cele mai bine documentate volume care tratează acest subiect. Scrisă într-o manieră impecabilă, de un autor care reușește să combine informații științifice greu de digerat pentru mințile comode ale omului cotidian, cu descrieri de o mare profunzime și cu anecdote bazate pe realități, această carte este un must read pentru orice om interesat în profunzime de istoria continentului european. În aceste pagini, dimensiunea politică a Europei, impresionantă la rândul său, se înclină în fața unei istorii naturale cu adevărat tragice, presărate de extincții, dar în urma cărora instinctul de supraviețuire a naturii a câștigat. Totul până la dezvoltarea fără precedent a omenirii. Rămâne de văzut care va fi finalul poveștii.

 

Cartea poate fi comandată aici: Libris

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.