Jean-Christophe Rufin, 2020, Regele Zibeline în jurul lumii, Iași, Polirom, 342 p.

Ștefan-Marius DEACONU

Dificil de rezumat, Regele Zibeline în jurul lumii reprezintă soluția ideală pentru o escapadă din rutină. Totuși, lectura acestui volum este simplă. Cu multă precizie a scriiturii, Jean-Christophe Rufin reușește să dea o nouă interpretare memoriilor lui Maurice Auguste Benjowski (1746-1786). Fără doar și poate, acesta a fost un aventurier fără pereche și un timpuriu homo europeus. Personalitatea sa este revendicată astăzi de Slovacia, Ungaria și Polonia, cu toate că a fost repudiat multă vreme de către memorialiștii francezi, patrie în care contele și-a pus speranța că îl va adopta. Autorul și-a propus să zugrăvească o imagine idilică a contelui Benjowski, personaj „luminos” și „vizionar”, deopotrivă. Este recomandat să parcurgem acest volum ținând seama de considerația autorului că a transpus parte din personalitatea sa în caracterul principal al textului, în special din punct de vedere emoțional.

Maurice Auguste Benjowski s-a născut în Regatul Ungariei, pe teritoriul actual al Cehiei,  aproape de granița cu Slovacia. Localitatea natală este situată mai aproape de Viena decât de Budapesta. Drept dovadă, educația timpurie a contelui a fost lăsată în grija lui Bachelet, un filosof parizian auto-exilat, profund marcat de conceptele iluministe. Lipsit de afecțiunea maternă și având un tată mai degrabă preocupat de arme și atât decât de propriul copil, tânărul Auguste a îmbrățișat viziunea despre viață și societate a lui Bachelet. Totuși, a existat o serie de limitări provocate de relația cu tatăl său, limitări care au condus la evoluția ulterioară a lui Benjowski. Auguste îmbrățișează o carieră militară către sfârșitul copilăriei, urmând o serie de peripeții cauzate de proprietatea în devălmășie lăsată moștenire de mama sa. Ajuns în fruntea unor oști aparținând Confederației de la Bar, de partea nobililor poloni, Benjowski a fost arestat și deportat în Siberia. Mai precis, în Bolșerețk, capitala regiunii Kamceatka. Perioada petrecută acolo îi deschide noi perspective lui Benjowski. Sunt dragostea și libertatea în antiteză? Trebuie sacrificată una în detrimentul celeilalte? Sunt doar câteva întrebări care apar odată cu prezența lui Aphanasie, personajul feminin principal al volumului și totodată partenera de călătorie (și de viață?) a lui Auguste.

Strâmtoarea Bering, Alaska, Insulele Aleutine, Insulele Kurile, Kyushu, Formosa, Macao, Paris sunt câteva dintre următoarele opriri în itinerariul contelui Benjowski. Ajuns la „capătul lumii”, dorința sa de a cunoaște Parisul și altfel decât din povestirile și cărțile lui Bachelet devine tot mai pregnantă. Tânărul cuplu va atrage atenția protipendadei pariziene, devenind curând un subiect de discuție. Plecată dintr-un ținut în care blana unei zibeline era mai importantă decât viața unui om, Aphanasie resimte curând șocul cultural. Nestatornicia lui Auguste se va concretiza într-o dorință asiduă de a relua călătoriile maritime. Desigur, acest lucru nu a avut cum să nu o afecteze pe Aphansie, în interiorul căreia se declanșează un conflict puternic. Este ea iubită întocmai precum declară partenerul ei de viață? Julie, o tânără domnișoară cu moravuri specifice epocii, reușește să întrețină acest conflict interior și o determină pe Aphansie să se îndepărteze de Auguste, pornind de la prezumția că gelozia va reprezenta un catalizator pentru relația celor doi. Rezultatul? Un joc periculos al simțurilor.

Cert este că după acest episod, cei doi protagoniști se îmbarcă într-o călătorie spre Madagascar. Auguste Benjowski urma să colonizeze acest teritoriu în numele Franței. Într-un final, Auguste devine liderul populațiilor malgașe, însă nu fără mari sacrificii. Insula va reprezenta un loc perfect pentru reflecție. Principiile iluministe statornicite de Bachelet și care au fost cimentate prin lecturi profunde ale celor mai importanți filosofi ai vremii erau greu de implementat în acel teritoriu sterp din punct de vedere al cunoașterii. Pus în situația de a fi din nou un răzvrătit, Benjowski alege să caute sprijin în Statele Unite ale Americii, unde ajunge până la Benjamin Franklin.

Finalul volumului încearcă să răspundă la principalele întrebări lansate de-a lungul acestuia. Opera lui Rufin este despre o perpetuă căutare a libertății și despre profunzimea unei relații de dragoste care nu s-ar fi putut înnoda în alt context. Totodată, această legătură a fost limitată de spiritul puternic al celor doi protagoniști, Auguste și Aphanasie. Personalități puternice, cei doi au reușit să găsească drumul spre libertate chiar și în pustiul siberian. Pentru Auguste a fost necesar să ajungă „la capătul lumii” pentru a-și găsi sufletul pereche fiind aproape să îl piardă într-unul din punctele centrale ale lumii contemporane lui. Deznodământul merită, însă, lectura acestui volum.

Cartea poate fi comandată aici: Editura Polirom

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.