Acolo unde se ciocnesc civilizațiile. Richard Engel, 2020, Și apoi s-a dezlănțuit iadul. Două decenii în Orientul Mijlociu (1996-2016), București, Corint

Alina ROINIȚĂ

Cartea lui Richard Engel reprezintă o incursiune într-un trecut nu prea îndepărtat, în care autorul a fost jurnalist în unele dintre cele mai problematice zone din și în apropierea Orientului, de la Tunisia, Libia, Egipt, Israel ori Palestina la Irak, Siria ori Yemen. Titlul cărții vizează un moment-cheie care a schimbat întreg parcursul lucrurilor din Orientul Mijlociu, și anume invazia Irakului de către americani, care, după cum consideră autorul, a contribuit în mod direct la apariția ISIS.

Cele două decenii petrecute de jurnalistul Richard Engel în Orientul Mijlociu, din 1996 în 2016, au reprezentat o perioadă de tranziție pentru acele state, care le-a adus în situația din prezent. Cu mult simț de răspundere, autorul oferă date precise, observându-se spiritul și deonotologia jurnalistice. Printre relatările de la fața locului, își fac apariția, din când în când, și câteva intruziuni personale, în fapt, autorul neezitând să precizeze cum se îmbină corespondența de război cu o viață personală.

Cartea cuprinde nouă capitole, un Prolog și un Epilog. Întreaga activitate a autorului pornește din Egipt, din momentul în care lucrurile erau destul de așezate, în care siguranța era preexistentă într-o plimbare prin Cairo, iar singura necesitate mai aprigă pe care o aveau egiptenii era o debarasare de teoriile conspiraționiste ale Frăției Musulmane, care le întrețineau furia îndreptată spre Occident. Însă, la scurt timp după ce Richard Engel a început să lucreze acolo, în septembrie 1997, au început atentatele. Cele din piața Tahrir și din Luxor îs primele pe care autorul le consideră în stil al-Qaeda – al jihadiștilor salafiști –, atât de brutale încât să fie mediatizate în toată lumea. Printre prezentările destul de detaliate ale evenimentelor, autorul introduce particularități ce nu puteau fi văzute decât din backstage, cum ar fi circuitul prin care treceau știrile pentru a se imprima pe prima pagină, ceea ce se voia a fi spus, apropierea de diverși cunoscuți și teroriști etc.

De fiecare dată, Richard Engel propune explicații și stabilește cauzele instabilității aproape permanente cu care se confruntă Orientul Mijlociu. Fie că este vorba despre incapacitatea de adaptare a statelor islamice la sistemul statelor moderne, de tip național, după căderea imperiilor, fie că discută despre trasarea granițelor în Orient de către statele europene și împrăștierea minorităților pe mai multe state ori de greșelile făcute de administrația Bush și Obama etc., autorul nu ezită să folosească etichetări dure în niciunul dintre cazuri. Nașterea de înfățișări diferite în interiorul islamului scoate la iveală viziunile diferite asupra credinței și practicile aferente, care pot ajunge la unele dintre cele mai violente și austere din istoria omenirii, asemenea mișcării wahhabite, a triburilor paștune, ISIS etc.

Sunt interesante de urmărit și descrierile pe care autorul le face unor teroriști, cum ar fi Osama bin Laden, ca fiind „un istoric furios și violent, dar un ins cu discursuri poetice, care se considera ghid spiritual” (p. 41). Altele asemenea, care arată o altă față a liderilor din Orient, sunt prezente în carte, iar aici mai pot fi amintiți cel puțin Saddam Hussein și Abu Musab Al-Zarqawi. Alte detalii captivante ale cărții apar odată cu particularizarea anumitor spații controversate, cum ar fi statutul locurilor sfinte, precum Orașul Vechi al Ierusalimului, Zidul Plângerii ori descrierea amănunțită a unor orașe, precum Bagdad, Mosul, Alep, Beirut etc.

Cu toate acestea, esența cărții Și apoi s-a dezlănțuit iadul se află întocmai în acest traseu pe care îl parcurge autorul. Odată plecat din Egipt, Richard Engel ajunge în Israelul, unde crede că va avea parte de ceva mai multă liniște, după ce în Egipt s-a instaurat haosul. Firește, acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât la scurt timp după, în Israel a început revolta palestinienilor. Însă cea de-a Doua Intifadă a ajuns repede în subsidiar odată cu momentul 11 septembrie 2001, în care toată atenția Occidentului avea în centrul său SUA. Acel moment a fost definitoriu, iar Richard Engel a plecat la scurt timp în Irak, știind că urmează un război care va naște noi forțe în Orient. Acolo, a luat parte la invadarea Bagdadului, trecând prin momente demne de pus sub etichetarea: corespondent de război. Dincolo de profesie, a fi corespondent de război devine un mod de a trăi mult sub limitele decenței, într-o continuă presiune și teroare. Este de apreciat și simțul civic și critic pe care le are autorul, dar mai cu seamă pasiunea pe care o are pentru a aduce realitatea, de cele mai multe ori – extrem de dură și violentă – în fața lumii. După execuția lui Saddam Hussein, s-a instaurat haosul între șiiți și sunniți, americanii neștiind cum aveau să introducă așa-zisa și promisa democrație, după căderea unui tiran. După mult timp, șiiții au ajuns la putere, ceea ce a stârnit mânia sunniților și, odată cu ea, potopul de atentate, iar lupta între cele două a dat naștere terorii în statul vecin, în Siria, prin gruparea ISIS, ce îl avea ca fondator pe Al-Zarqawi. Engel susține că, în fapt, centrul ideologiei ISIS are la bază revendicarea de drepturi a sunniților și readucerea lor la putere în Irak, pe lângă controlarea Siriei și întemeierea califatului sunnit. Al-Zarqawi a fost ucis în 2006, însă ISIS a continuat să dăinuie și să se dezvolte din ce în ce mai mult, ajungând să controleze nu doar teritorii extinse din Siria, ci și din Irak, Mosulul fiind prima mare victorie a lor. Călătoria jurnalistică a lui Richard Engel continuă în Beirut, în Gaza, în Damasc, Alep etc. Intrările nenumărate ale lui Engel în Siria – uneori deghizate, ca desprinse din filme – s-au finalizat cu intervievarea multor personaje importante pe scena teroristă, dar și a unor victime, autorul redând fidel transformarea unei lumi care apune din ce în ce mai mult. Ultimele capitole ale cărții se axează, în principal, pe fenomenele din Siria, dar și pe extinderea celor din jurul ei. Autorul explică și diferențele conceptuale care apar între grupările jihadiste, urmărind fenomenul în evoluția lui. În 2012, autorul a avut prima întâlnire față-n față cu membrii ISIS. Însă cel mai tensionat moment al cărții este răpirea lui Richard Engel, care a avut loc un an mai târziu, de către o grupare siriană, în timp ce tocmai intrase în țară. Evenimentul s-a finalizat cu bine în final, însă nu fără urme.

Trecerea dintr-un stat în altul ori dintr-o zonă în alta a devenit din ce în ce mai tensionată, atentatele, decapitările și războiul, în fapt, urmărindu-l pe Richard Engel peste tot. Cu mult simț de răspundere, într-o manieră specific jurnalistică, cu expresivitate și obiectivitate deopotrivă, cartea lui Richard Engel reprezintă un punct de reper pentru a înțelege mai bine fenomenele din Orientul Mijlociu și nu numai și pentru a nu uita de ce „fără istorie nu poți să înțelegi acea regiune, în care un incident de acum o mie de ani poate avea forța unuia din urmă cu o zi”.

Cartea poate fi comandată aici: Libris

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.