Asasinul timid într-o „scriitură dezlănțuită”

Livia DROBOTĂ

Clara Usón, Asasinul timid, traducere din limba spaniolă și note de Mariana Sipoș, Iași, Polirom, 200 p.

Scriitoarea spaniolă Clara Usón este cunoscută de cititorii din România prin intermediul bestsellerului „Fiica Estului”, carte apărută la Editura Polirom în 2017, la fel, în traducerea Marianei Sipoș, cea care a legat o frumoasă prietenie cu prozatoarea Clara Usón. Romanul Asasinul timid nu face nici el excepție de la aprecierea publicului din întreaga lume și de la cea a criticilor literari, scriitoarea spaniolă fiind distinsă pentru această carte cu Premiul Sor Juana Inés de la Cruz în cadrul Târgului de Carte de la Guadalajara.

Unitatea scriiturii sau „scriitura dezlănțuită”

Stilul în care este scrisă cartea poate părea destul de haotic la început, cu personaje care apar și dispar din peisaj, cu mai multe voci principale, iar pentru un cititor care preferă structura și unitatea, poate fi mai greu de citit și de înțeles de ce autoarea a ales să scrie în această manieră. Însă răspunsul nu întârzie să apară, iar la pagina 111, Clara Usón mărturisește:

„Și eu sunt reticentă în fața abstracțiilor și, ca fost avocat, îmi repugnă standardele, nu cred, de exemplu, în UNITATEA romanului, cred, asemenea lui Cervantes, că romanul este „scriitură dezlănțuită” și că în el încape totul, chiar și dezordinea, dacă are un scop, dar după câteva pagini mă mustră conștiința, cum aș putea justifica salturile neașteptate de la Sandra Mozarovski la mama mea, de la mama la Wittgenstein, de la rege la mine însămi? știu eu spre ce mă îndrept? merg spre ceva anume? (și dacă merg spre un loc anume, de ce fac atâtea ocoluri?) și încerc să mă conving că acest joc pe care îl inventez are anumite reguli și o logică.” 

Asimilarea și asumarea libertății

Cartea este construită în jurul morții misterioase a Sandrei Mozarovski, o actriță a filmelor considerate „scandaloase” în epoca lui Franco, denumite El Destape, „genul de filme din Spania anilor ’70, care poate fi înțeles ca o cinematografie a „descoperirii prin dezbrăcare” (pag. 16). Backgroundul Sandrei nu este deloc unul comun, ea fiind fiica unui diplomat rus. Așa curge firul cărții, de la apariția Sandrei în filme scandaloase la aventuri cu regele Spaniei și, ulterior, la dispariția acesteia. Dar acesta este doar unul dintre ele. Ce se întâmplă mai departe?

Cartea descrie prin suprapunere perioada de tranziție de la un regim opresor al Spaniei franchiste la democrație și libertăți individuale, parcursul tinerilor și acomodarea lor dificilă cu valul de libertăți cu care aceștia nu erau obișnuiți, sexualitate, autodistrugere provenită dintr-o libertate înțeleasă greșit. Cartea poate fi considerată și un screening social, prezentând atât experiența personală a autoarei în îmbrățișarea libertății, exuberanței și a pericolelor care au urmat, cât și viziunea acesteia asupra vieții și morții, prin citarea frecventă a unor pasaje din operele lui Albert Camus, Cesare Pavese, Jorge Luis Borges. Un lucru inedit este transformarea lui Ludwig Wittgenstein în personaj, interlocutor și observator al felului în care Clara își trăiește viața.

Asasinul timid este o lectură care oferă satisfacție dacă ai răbdare să o citești până la final. Prin pasajele pline de descrieri, destructurate și reconstruite într-o înțesătură de fire narative, autoarea încearcă să ofere o viziune proprie asupra vieții și a morții, însă destul de timidă aș zice. Totodată, cartea rămâne o lectură plăcută, ușor de parcurs, iar celelalte subiecte centrale, anume libertatea, autodistrugerea și sinuciderea, oferă cititorului un parcurs cât se poate de intens.

Cartea poate fi comandată aici: Editura Polirom

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.