de Alina ROINIȚĂ
În limba română, femininul unor substantive se formează cu sufixul -iță, cum ar fi actriță, barmaniță, chelneriță etc. Un exemplu arhicunoscut care ridică probleme de utilizare la genul feminin este substantivul doctoriță. Fiind atestat în DOOM, edița a II-a, cu această formă, unitatea lexicală se folosește atât în uzul cotidian, cât și în presă și sub o altă formă, cea de doctoră. Această structură a apărut, cel mai probabil, ca un fenomen de hipercorectitudine, prin stabilirea analogiei cu forma feminină a altor substantive care primesc -ă în final, precum: coregraf-coregrafă, avocat-avocată, farmacist-farmacistă etc. După aceste forme, femininul „doctoră” s-a impus nu numai în vorbire, ci și în limbajul scris: „O doctoră, chirurg plastician, a dezvăluit la TVR, cum a rămas blocată când o bătrână, de peste 70 de ani, i-a solicitat un lucru șocant!” (www.jurnalgiurgiuvean.ro), „Avea o umflătură sub cot și doctora s-a oferit să i-o spargă” (www.kanald.ro), „Eu ți-o recomand pe doctora mea, Denisa P. E super bună profesionistă” (www.forum.desprecopii.com) etc. Este cel puțin interesant de urmărit cum își pot forma unele substantive genul în uzul curent, dat fiind că nu de puține ori efortul vorbitorului este de a nu greși, formându-se, astfel, anumite structuri greșite dintr-o intenție pozitivă.
După modelul femininului cu sufixul -iță, în uzul cotidian au apărut și alte substantive care s-au format la feminin cu sufixul -iță, dar care nu sunt atestate în niciun dicționar al limbii române. Un exemplu este burlăciță, un feminin care provine de la substantivul masculin burlac și care are sensul de femeie necăsătorită: „Maria Ilioiu, ispita de la Insula Iubirii, este foarte fericită că este din nou singură și că se poate bucura din plin de viața de burlăciță” (www.libertatea.ro), „A fost desemnată cea mai sexy burlăciță din România” (www.dcnews.ro), „Casă de burlăciță milionară. O vedetă scoate la vânzare vila ei de fată mare” (www.evz.ro), „E din nou burlăciță! Andreea Mantea s-a despărțit de Cristi Mitrea!” (www.puterea.ro) etc.
Pentru forma de feminin a unei persoane necăsătorite, în dicționare apare acceptat cuvântul celibatară, deși se folosește, în mod preponderent, pentru persoane de sex masculin. Cu toate acestea, presa abundă în folosirea substantivului feminin burlăciță care, în viitor, are șanse mari de a fi acceptat de normă.
Mai interesante sunt substantivele preluate din limba engleză care, deși nu sunt atesate în dicționarele de normare, apar în dicționarele explicative. Gangster este un substantiv explicat în DEX ca fiind: s. m. Membru al unei bande de răufăcători; p. gener. bandit, răufăcător. –Din fr., engl. gangster. În presa românească și în comentariile on-line, de la cuvântul preluat din limba engleză gangster s-a format și femininul gangsteriță care nu este atestat în niciunul dintre dicționarele limbii române, însă apare în limbajul scris: „ICE a vorbit cu Davis ca să afle cum a fost să devină o mare gangsteriță într-o lume criminală tenebroasă dominată tradițional de bărbați” (www.vice.com), „Puteți alege costumele Gangster și Gangsteriță Sexy care ne aduc aminte de Bonnie si Clyde” (www.fabricademagie.blogspot.com), „Încă un serial care dă feministelor motiv de bucurie: e cu o nevastă care ajunge cea mai de temut gangsteriță” (www.macopedia.ro) etc.
Sensul cuvântului gangsteriță nu este neapărat de răufăcătoare, ci, după cum se poate observa în exemplele de mai sus, denotă apartenența la un anumit grup, la o bandă, ori reprezintă doar o persoană cunoscută într-un grup pentru anumite fapte. Spre deosebire de masculinul gangster, forma de feminin poate fi evaluată pozitiv: „o mare gangsteriță”, „gangsteriță sexy”, depărtându-se de denotația de infractoare.
sursă foto: wikihow.com