„Învățând, omul poate crește și moral”

Andrei Crăciun, 2021, „Prietenul visătorilor și al învinșilor”, Iași, Polirom, 176 p.

de Corina HAGIU

Istrati a trăit în cultul cărții

Cine nu a auzit de Panait Istrati? Câți dintre noi nu au avut o tinerețe colorată datorită poveștilor sale cu iz de apă sărată de la Dunăre? Cine nu a auzit măcar în trecere de Chira Chiralina și nici nu se imaginează pe drumul prăfuit din Lunca Dunării și în mahalalele brăilene? Cine nu retrăiește imagini din epoca trecută fără să nu le asocieze cu el, cu Panait Istrati? Dar oare câți dintre noi îl cunosc pe Istrati-omul, pe cel care se află dincolo de foaia de hârtie și de lumea fantastică a imaginației? Andrei Crăciun este unul dintre cei care nu doar îl cunoaște foarte bine, dar îl și povestește frumos, elitist, într-un roman cu iz de aventură, melancolie și apă sărată. De această dată, Panait Istrati ne este dezvăluit prin intermediul unui tânăr din mileniul al III-lea care pășește subtil pe urmele scriitorului.

Scris sub forma unui roman, Prietenul visătorilor și al învinșilor urmărește povestea unui tânăr plecat împreună cu soția pe urmele scriitorului născut pe meleagurile Brăilei. Călătoria are loc în vremurile noastre și poate fi atât un drum al cunoașterii și aflării adevărului, cât și al redescoperirii de sine, deoarece tânărul narator se asociază frecvent cu scriitorul care pare a-i deveni din ce în ce mai apropiat și pe care-l numește Panaitaki, asemenea unui alint între prieteni. Romanul începe cu un prolog în care Andrei Crăciun prezintă cronologic viața și experiențele scriitorului brăilean, urmat de paisprezece capitole.

Istoria de ieri și istoria de azi

Romanul Prietenul visătorilor și al învinșilor se desfășoară pe mai multe planuri paralele: primul plan este unul al călătoriei și al experiențelor lui Panait Istrati, începând cu copilăria, familia în care trăiește, formarea sa în mahalale de altădată, peregrinările, dorința de autodepășire și singurătatea. Istrati este plasat ca fiind un visător, un entuziast într-o mare lume a învinșilor și un prieten al nevoiașilor, un scriitor cu „buzunarele goale”, care înfruntă sărăcia trăind din propriile valori.

În al doilea plan sunt expuse experiențele tânărului care a plecat pe urmele scriitorului, neezitând să găsească adevăruri nespuse, să compare impresii, căutând locuri și indicii ale trecerii scriitorului Istrati prin Nisa, Paris, Napoli, Geneva, Kiev, Moscova etc. și încercând să identifice o altă Chira Chiralina specifică locului și momentului.

În paralel cu cele două planuri menționate, există un al treilea plan în care sunt consemnate fapte și evenimente politice, economice și istorice majore, care s-au petrecut de la decesul scriitorului Istrati până în zilele noastre, precum Al Doilea Război Mondial, persecutarea evreilor și lagărul de la Auschwitz, regimul comunist și căderea lui Ceaușescu, încălzirea globală etc.

Prietenul visătorilor și al învinșilor este scris sub cheia alter-ego-ului, tânărul adresându-i-se direct scriitorului și chiar cititorului câteodată, povestindu-i istoria secolului nostru și, fără echivoc, neezitând să se compare și să se asemene cu Panait Istrati. Andrei Crăciun este un creator de biografie în cartea de față care te cucerește de la primele pagini. Ca într-un colaj de momente istorice, cartea te poartă de la mahalalele de la sfârșitul anilor 1890 la istoria recentă, mereu urmate și de o perspectivă asupra vieții lui Panait Istrati.

 

Cartea poate fi comandată aici: Editura Polirom

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.