Muzeul Brukenthal, după modelul palatelor vieneze

de Corina HAGIU

În lumea de basm a Ardealului, locul în care tradiționalul se îmbină cu modernul, se află Sibiul, un oraș medieval cu străduțe înguste și clădiri săsești care păstrează arhitectura tradițional-săsească, un oraș care pare rămas dintr-o lume demult apusă. Acest oraș din inima Transilvaniei este unul dintre cele mai frumoase ale țării noastre, un oraș simbol cu o însemnată importanță istorică, culturală și economică. Sibiul este locul în care vechiul se întâlnește cu noul, iar centrul vechi al orașului este înconjurat de modernitate și are puterea și farmecul de a facilita trecerea de la o epocă la alta și de a ne introduce pe fiecare într-o poveste.

Centrul orașului este important prin prezența a două piețe, Piața Mare și Piața Mică, loc în care se află și Muzeul Brukenthal. Acest muzeu a fost, de fapt, o colecție de artă privată europeană ce aparținea baronului Samuel von Brukenthal, iar din 1817 a devenit muzeu public, fiind deschis publicului cu trei ani înaintea muzeului Luvru din Paris. Muzeul este cel mai vechi din țara noastră, unul dintre primele muzee înființate în Europa și cel mai mare din Europa sud-estică. Construit inițial pentru a fi reședința baronului, a fost transformat în muzeu public după ce von Brukenthal, ajuns guvernator al Principatului Transilvaniei, și-a construit un palat în stilul barocului târziu, după modelul palatelor vieneze. Prin testamentul lăsat de către baronul von Brukenthal, palatul de altădată avea să fie deschis ca  muzeu public. Pentru siguranța păstrării intacte a colecției de artă, von Brukenthal a decis, tot prin testament, ca moștenirea muzeului să fie lăsată doar pe linie masculină, iar în cazul întreruperii descendenței masculine, muzeul să fie donat unei fundații sau Gimnaziului Evanghelic. În 1872, muzeul intră sub egida Gimnaziului Evanghelic din Sibiu.

De-a lungul timpului, preocuparea principală a muzeografilor a fost păstrarea lucrărilor artistice deja existente, achiziționarea altora noi, dar și înființarea unor galerii cu accente specifice săsești. În prezent, muzeul este structurat în Galeriile de Artă Europeană, Galeriile de Artă Românească și Galeriile de Artă Contemporană. Exponatele aparțin unui patrimoniu diversificat și bogat, incluzând pictură, sculptură, stampe, cartografie. Operele expuse aparțin unor artiști celebri români sau străini, precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Theodor Aman, Jan van Eyck, Antonello da Messina, Hans Memling, Lorenzo Lotto, Pieter Bruegel etc. Fiecare galerie deține colecții de artă importante. Astfel, Galeria de Artă Europeană deține aproximativ 1200 de opere realizate în marile școli de pictură ale secolelor XV-XVIII, majoritatea aparținând baronului Samuel von Brukenthal. Cea de a doua galerie, de artă românească, deține lucrări achiziționate de curatorii muzeului din secolul al XX-lea și piese de pictură, grafică, sculptură, mobilier, argintărie, porțelan, sticlărie etc. din secolul al XV-lea până în prezent.

Pentru diversificarea operelor din colecțiile mai sus menționate, muzeul încurajează colaborarea cu colecționarii de artă, aceștia având ocazia să își expună temporar lucrările. Printre lucrările expuse temporar, se găsește și pictura lui Nicolae Grigorescu „Fata cu mărgele roșii”, cea mai scumpă operă de artă românească, vândută în cadrul Licitației Art-Nouveau și Romantism organizată de către casa Artmark. O altă lucrare arhicunoscută a aceluiași pictor, „Carul cu boi”, tronează în expozițiile muzeului, fiecare vizitator având rara ocazie de a vedea o capodoperă știută, admirată și respectată. Ambele picturi prezintă trăsăturile satului românesc. Alături de alte lucrări cu aceeași tematică, acestea sunt considerate a fi cele mai bune și mai reprezentative lucrări grigoresciene, ele diferențindu-se prin delicatețea picturii. În ansamblu, opera lui Grigorescu este un omagiu adus omului, naturii și vieții.

De asemenea, muzeul deține o importantă colecție de artă decorativă, care cuprinde altare, sculpturi, argintărie laică și de cult, covoare orientale și mobilier cu specific oriental, precum și alte piese de o importanță deosebită pentru spațiul central-estic European. Din spațiul european, mai pot fi admirate capodopere ale gravurii, o întreagă colecție cu 160 de stampe achiziționate de la pictorul Franz Neuhauser. Există și o colecție de grafică transilvaneană care numără aproximativ 3000 de desene, acuarele și gravuri, care stau martore istoriei Transilvaniei din secolele XVIII-XIX. Colecția este completată cu importante achiziții din secolul XX, capodopere ale maeștrilor artei românești, precum Theodor Aman, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza. Muzeul mai deține și fondul de carte al baronului von Brukenthal care cuprinde 15.972 de volume, cât și biblioteca capelei, fondată în secolul al XIV-lea, care înglobează biblioteca mânăstirii dominicane și bibliotecile unor patricieni sibieni.

Pe lângă aceste galerii, palatul impresionează prin arhitectura barocă, bine păstrată, prin detaliile arhitecturale exterioare și interioare, precum și prin arhitectura mobilierului, care datează de peste două secole. Exponatele ocupă aripa stângă a palatului, iar aripa dreaptă prezintă detaliile interioare, specifice stilului baroc, obiecte de mobilier pe care le-a folosit baronul Brukenthal. În timpul regimului comunist, muzeul a fost naționalizat, devenind bun al statului comunist. Pe parcurs, și-a continuat menirea de a scoate la lumină frumusețea artelor, fiindu-i anexate Muzeul de Științe ale Naturii, Muzeul de Vânătoare, Muzeul de Istorie, Biblioteca Brukenthal și Muzeul Farmaciei Veterinare.

Totodată, Muzeul Brukenthal este și cel mai vizitat muzeu din țară. Anual, muzeului sibian îi trece pragul un număr impresionant de vizitatori, înregistrând în ultimii ani aproximativ 400.000 de vizitatori anual. De asemenea, numărul celor care îl vizitează virtual se apropie de 800.000.  Majoritatea vizitatorilor sunt interesați de galeriile de artă și de cele de istorie. Cu ocazia evenimentelor de importanță națională, dar și a unor expoziții temporare, muzeul își deschide larg porțile tuturor curioșilor dornici să-i afle secretele. În aceste împrejurări, cu ocazia Zilei Naționale a României, muzeul a atins un nou record al numărului de turiști care i-au trecut pragul, aproximativ 25.000 într-un singur sfârșit de săptămână. În cadrul muzeului, se organizează numeroase expoziții care acoperă segmente culturale diverse, de la artă la istorie și geologie. Ele pot fi vizitate, iar cei dornici de a face pași „prin istorie” sunt întâmpinați cu „eugeniile von Brukenthal” care, firește, sunt marcate cu fotografia baronului Brukenthal.

 

sursă foto: oradesibiu.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *