de Alina ROINIȚĂ
Una dintre cele mai recente apariții ale lui Andrew Scull, profesor sociolog la Universitatea din California, San Diego, reprezintă o incursiune în istoria nebuniei care urmează, diacronic, manifestările nebuniei din cele mai vechi timpuri ale Antichității până în prezent. Cartea este structurată în douăsprezece părți urmate de un epilog, dar și de o bibliografie amplă; de altfel, studiul este bogat în ilustrații, cuprinzând 128 de imagini, dintre care 44 de planșe color, prin care sunt redate unele dintre cele mai relevante manifestări fizice ale nebuniei.
Încă din primul capitol, Față în față cu nebunia, autorul explică motivele pentru care folosește termenul de nebunie în detrimentul altuia, poate, specializat. De asemenea, explicarea unor fenomene precum pierderea discernământului, imposibilitatea înțelegerii fenomenelor și a legăturilor dintre ele sunt considerate căi care conduc spre această tulburare.
Autorul abordează cu tact subiectul nebuniei în multe dintre civilizațiile lumii, considerând că există puncte comune de cercetare a acestui subiect intercultural. Dat fiind faptul că medicina nu are ca obiect de studiu analiza nebuniei în artă, fie ea cinematografică, teatrală, vizuală ori scriitură, autorul încearcă să cuprindă în acest studiu și manifestările nebuniei în diverse fenomene culturale.
În primele patru capitole, cercetarea nebuniei începe de la Saul, regele lui Israel, care l-a nemulțumit pe Dumnezeu și care a fost din acel moment a fost dominat de un duh rău trimis de însuși Dumnezeu să îi producă suferință; torturarea lui Saul a condus spre o tulburare psihică greu de tratat. Mai departe, autorul caută formele nebuniei prin exprimarea mâniei, a furiei, a dorinței de răzbunare, a conflictului, a blestemelor ori a vinovăției în cultura clasică, referindu-se la Grecia Antică. Răspunsul acestor manifestări avea să fie, pe de o parte, școlile de vindecători și cei care foloseau practici divine în tratarea nebuniei și, pe de altă parte, practicanții în domeniul medicinei.
Dintr-un alt punct de vedere, autorul prezintă detaliat manifestarea nebuniei în Europa Creștină, urmărind modul în care a avut loc posedarea demonică, cum s-a exteriorizat și de ce indivizii posedați erau considerați nebuni. În acest sens, a fost studiată, cu mult spirit de observație, posedarea demonică redată atât în cărțile cu teme ce țin de religie și mitologie, cât și în diverse picturi. Tot în această parte a cărții este prezentată și tema vrăjitoarelor, cum li s-a dat un sens prin ideea de supranatural, cum a avut loc torturarea și uciderea lor și cum s-au construit justificări pentru aceste fapte.
În următoarele patru capitole ale cărții, autorul prezintă o trecere spre începuturile medicinei, dar nu înainte de a prezenta amănunțit și evolutiv ce avea să se întâmple în societate prin întâlnirea omului cu formele artei. Melancolia și nebunia în literatură reprezintă un subiect dezbătut, autorul urmărind mai multe acte teatrale, pornind de la piese din Grecia Antică la piesele lui Shakespeare până în contemporaneitate. Se au în vedere anumite acte de violență sau stări de furie necontrolată care au devenit parte a scenariilor teatrale. Dincolo de piesele de teatru, autorul are în vedere și alte forme ale genului epic sau liric, prezentând îndeaproape textul lui Cervantes, Don Quijote de la Mancha, precum și edițiile ilustrate ale cărții prin care pictori celebri, precum Dalí ori Picasso, au reprezentat textul într-o serie de imagini.
În scurt timp, nebunia a urmat a fi tratată sau, mai bine zis, a fi ținută în frâu în spitale și ospicii. Casele de nebuni aveau din ce în ce mai mulți pacienți, astfel încât, odată cu trecerea timpului, s-a instalat o societate de consum prin care toți cei care voiau să scape de alienații din jur îi trimiteau aici. Dezvoltarea medicinei a adus noi metode de înțelegere a sistemului nervos și, implicit, a nebuniei ca o formă de tulburare psihică. Tratarea acesteia avea să fie într-un mod rațional, prin medicină și terapie morală care aveau rezultate reușite.
În ultimele capitole ale cărții este prezentată nebunia în societatea de după secolul al XVIII-lea, unde aceasta era considerată o boală a civilizației și a celor civilizați, iar mai târziu a clasei de mijloc și a celor cu o educație mediocră. Un secol mai târziu, a avut loc trecerea la fizica modernă și la încercarea tratamentelor prin intermediul electricității statice. Tot în secolul al XIX-lea, autorul îl aduce în prim-plan pe Sigmund Freud și, odată cu el, teoria psihanalizei, concentrându-se și asupra altor subiecte de discuție din cariera lui Freud, precum sexualitatea.
Alte câteva teorii asupra nebuniei s-au instaurat în secolul al XX-lea când psihiatria modernă s-a dezvoltat pe teritorii vaste pe toate continentele. Trecerea prin cele două războaie mondiale a creat o sursă bogată de analiză a nebuniei, iar multe concepte utilizate au fost cele din psihanaliza lui Freud, însă de popularitate au avut parte și studiile lui Lacan.
„Nu există boală mai înspăimântătoare decât nebunia”, comentariul stereotip care este reprezentativ acestui studiu constituie tocmai privirea de ansamblu asupra lucrării de față, urmărind anumite treceri precaute, de la nebunie la tulburare psihică, de la tulburare psihică la tulburare fizică a creierului, de la tulburare a fizicului perturbat la psihofarmacologie etc.
Spiritul extraordinar de sintetizare al autorului este reliefat pe parcursul întregii cărți, astfel încât trecerile de la un domeniu la altul, de la religie la literatură ori la pictură sunt subtile. Autorul prezintă modul în care civilizațiile de pretutindeni au perceput nebunia și mijloacele prin care au tratat-o, urmărind îndeaproape evoluția acesteia până în prezent.
Lucrarea de față nu este doar un studiu asupra evoluției nebuniei, ci reprezintă o cercetare amănunțită a civilizației umane și un plus de spirit critic și umoristic, care trece de la un domeniu la altul cu foarte mare ușurință. Istoria culturală a nebuniei constituie un studiu de bază pentru cultura celor pasionați de întâlnirea raționalului uman cu iraționalul.
sursă foto: growbigalways.com