de Alina PARTENIE
Tendința spre exgerare sau hiperbola este recunoscută ca fiind o caracteristică a presei actuale care urmărește să atragă atenția cititorilor. În acest sens sunt preluate cuvinte din alte domenii care redau impactul puternic, aducând astfel și o nuanță de expresivitate. Un astfel de cuvânt este knockout preluat din limbajul sportiv unde înseamnă, conform DEX 2009: „Stare a unui boxer care, în urma unei lovituri regulamentare, nu se poate ridica de pe ring timp de peste zece secunde; victorie obținută astfel. [Pr.: cnócaut, nócaut. – Scris și: cnocaut. – Abr.: k.o.]– Din fr., engl. knock-out”. De remarcat că în ediția „Dicționarului explicativ al limbii române” din 1998 apare doar grafia cnocaut, adaptată limbii române. În DOOM2, singura grafie acceptată este knockout.
Apariția acestuia în limbajul presei sportive actuale este justificată deoarece în limba română nu există un termen echivalent: „Knockout definitiv! Un boxer a murit după ce a fost lovit în ring” (sport.ro); „Pugilistul Lucian Bute, în vârstă de 37 de ani, a fost învins, sâmbătă, prin knockout în repriza a cincea de adversarul său cu cinci ani mai tânăr, columbianul Eleider Alvarez” (mediafax.ro). De multe ori, apare și forma abreviată: „Un turc cât DULAPUL, făcut KO cu o serie fantastică de lovituri!”(sport.ro). Din limbajul boxului, knockout a pătruns și în limbajul presei fotbalistice: „presa din Olanda a titrat, după meciul cu Steaua Bucureşti, că Ajax a fost făcută knock-out de români!” (replicaonline.ro).
Tot o confruntare este și politica românească, astfel încât utilizarea lui knockout în diferite contexte politice nu ne mai miră, apărând chiar și structura specializată knock-out tehnic: „E încă incert dacă Tudose se va folosi de knock–out-ul tehnic aplicat celui care este încă în fruntea partidului, pentru a-l elimina definitv din joc (dw.com)”, „Cum poate fi PSD-ul lui Liviu Dragnea făcut knock out de Klaus Iohannis” (stiripesurse.ro). Din politică, knockoutul a ajuns să califice orice victorie, de la disputa fizică ajungându-se la disputa verbală: „O imigrantă româncă a făcut knockout un eurodeputat UKIP de față cu Viviane Reding” (dcnews.ro). Disputa poate fi una la distanță, „de Crăciun, la Sala Palatului, Brenciu îl vrea knockout pe Bănică Jr!” (libertatea.ro) sau poate avea în vedere ținte care nu sunt neapărat indivizi: „TAROM face knock out companiile low cost!”. În presă, întotdeauna există și situații de knockout ridicole sau amuzante, cum ar fi: „Haina a făcut-o knockout pe Anca de la Bravo, ai stil! Ce-i reproșează Iulia Albu aflați azi, de la 16.30, la Kanal D” (bravoaistil.kanald.ro). De asemenea, termenul este folosit și în evaluarea pozitivă a cărților: „Zaraza, un knockout poveștilor despre comunism” (hyperliteratura.ro).
Grafiile lui knockout sunt, în presa românească, fluctuante. Cele mai frecvente sunt grafiile knock-out (grafia din engleză) sau knockout (grafia acceptată de normele în vigoare). Grafia cnocaut este rar întâlnită: „purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitry Peskov, a declarat că principalul motiv pentru care s-a deschis o anchetă este faptul că lupta dintre copiii de 10 ani s-a sfârșit printr-un cnocaut” (stirileprotv.ro). Destul de rar este folosit verbul a cnocauta (DEX 1998) sau a knockouta (DEX 2009) care înseamnă a face knockout: „Rogozin vine pentru a cnocauta administraţia de la Chişinău” (point.md).
Astfel, knockout devine un cuvânt din ce în ce mai pregnant în publicistica actuală, înlocuind, uneori, „lovitura de grație”. De la confruntarea fizică, knockoutul a ajuns să desemneze o confruntare verbală, o confruntare de idei sau interese sau chiar un „knockout blogosferic”. Mai mult, knockout a devenit un cuvânt care desemnează o evaluare pozitivă. Care va fi, oare, următorul knockout lingvistic?