de Alina PARTENIE și Alina ROINIȚĂ
Este interesant de urmărit cum unele unități lexicale se formează în interiorul limbii române fie ca urmare a procesului de contragere, fie ca un împrumut din alte limbi. În acest sens, expresia „a avea impact” a fost înlocuită, în uzul limbii, cu un verb neînregistrat încă, „a impacta”.
Scopul apariției unui astfel de verb poate fi legat de fenomenul de economie a limbii, și anume de a condensa pe cât de mult posibil expresia „a avea impact” pentru a oferi un sens lipsit de echivoc, astfel încât a impacta să substituie două categorii: acţiunea impactului estimat, respectiv consecinţa propriu-zisă, și anume afectarea unui segment de piaţă. Apropierea de limbă engleză poate fi asociată unui calc lingvistic favorizat de existența în limbă a unui cuvânt asemănător ca formă cu noul cuvânt. Formarea în interiorul limbii este susținută și de alte verbe cu sens asemănător cu al locuțiunilor din care provin: „a avea nădejede”-„a nădăjdui”, „a avea bucurie”-„a se bucura”, „a avea dorință”-„a dori”. De remarcat că, în cazul acestora, verbul este mai utilizat decât locuțiunea verbală preexistentă de la care s-a format.
În presă, cele mai multe ocurențe ale verbului, poate, delocutiv, au sensul de a avea putere de influențare într-un domeniu anume, de a afecta un segment de piață: „A impactat pozitiv multe destine” (www.burcash.ro), „Este pentru prima dată când intru aici și pot spune că sunt bucuroasă ca m-ați impactat în dimineața asta care se transformă în prânz!” (bucurenci.ro), „Cum a impactat tehnologia modernă tenisul!” (www.atlassport.ro) etc. În unele exemple, verbul primește calificările contextuale ale substantivului, de exemplu, impact negativ devine „a impacta negativ”, iar impactul pozitiv devine, firește, „a impacta pozitiv”: „În urma închiderii magazinelor neprofitabile, vom reduce costurile cu un milion de euro anual, iar Diverta Magheru nu va impacta negativ businessul, deoarece mulţi dintre clienţi deja i-am regăsit în Diverta Băneasa sau în celelalte şase magazine din Bucureşti” (www.antena3.ro), „Implanturile dentare executate corect impactează pozitiv calitatea vieții” (www.b1.ro). Această tendință este întâlnită și la alte sintagme deja existente în interiorul limbii, cum ar fi „răspuns negativ” și „a răspunde negativ”.
În dicționare, cum este cazul MDA2 (2010), verbul „a impacta” apare ca un termen specializat, din domeniul medicinei: „impacta vt [At: MDA ms / Pzi: ~tez / E: impact] (Med) A menține în contact strâns două suprafețe, două fragmente de oase fracturate”.
Trebuie menționat că verbul „a impacta” este folosit frecvent în construcții pasive, iar sensul devine de „a suferi un impact”: „În urma inspecției realizată de echipa noastră tehnică s-a concluzionat faptul că motorul a fost impactat în urma ingestiei unui FOD” (www.economie.hotnews.ro), „Au rămas semne vizibile după ce am fost impactat de o carte cu copertă groasă de carton. Biblia!” (www.digi-fm.ro), „Segmentul de Instalatii si Amenajări – cea mai mare linie de business cu o pondere de cca. 40% în cifra de afaceri a Grupului – a fost impactat considerabil, ceea ce s-a reflectat într-o creștere a veniturilor la nivel individual” (www.btcapitalpartners.ro), „venitul net din comisioane a fost impactat de anularea sau reducerea unor comisioane pentru clienţi persoane fizice şi ca urmare a unui efect de bază nefavorabil” (www.economica.net), „Tariful cursei poate fi impactat de evenimente din afara controlului şoferului, precum traficul aglomerat, lucrările de drum sau alți factori externi” (www.help.uber.com) etc. Participiul este folosit, astfel, și cu valoare adjectivală, cum ar fi „tarif impactat”. Această situație susține ideea unei creații lexicale în interiorul limbii.
Mai mult, în unele situații, sensul se schimbă, desemnând un contact direct (impactul dintre două suprafețe): „Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit faptul că un bărbat de 41 de ani din municipiul Botosani, în timpul deplasării cu autoturismul, nu a adaptat viteza la condițiile de drum, carosabilul fiind acoperit cu zăpadă, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a pătruns pe sensul opus, împrejurare în care a fost impactat de un alt vehicul, condus de un bărbat de 77 de ani” (www.somaxtv.com).
Și forma adjectivală, „impactat”, poate dobândi un alt sens, acela de „afectat”: „În afară de trauma emoţională cauzată de aceste atacuri, mai sunt şi alte zone impactate, cum ar fi pierderile de ordin economic” (www.zf.ro).
Acceptat sau nu, considerat un împrumut care nu este necesar sau o creație lexicală internă care susține principiul economiei lingvistice, verbul „a impacta” își formează pas cu pas o familie lexicală, fiind utilizat în contexte dintre cele mai diversificate care duc chiar la situații de polisemie. Este important că, deocamdată, verbul impactează domenii și registre stilistice dintre cele mai diverse.
sursă foto: Andrei Roiniță
Macelarirea limbii române este un fenomen care avanseaza alarmant. Fragilitatea culturala a vorbitorilor, necunostinta sau incultura devine, astfel, calcaiul lui Ahile. Se adauga si caracteristica din satira lui Caragiale, placerea snoaba pentru cuvinte fandosite pe care nu le cunoastem, si iata cum, suntem partasi la aceat fenomen care este din exterior. Ni s-a luat pamantul de sub picioare, o arie imemsa nu mai apartine cetatenilor romani, se dizolva si limba incet incet. Vigilenta este putina si slaba fata de covarsitoarea nepasare.