Alina ROINIȚĂ
Robert Șerban, 2021, Oameni în trening, Iași, Polirom, 201 p.
În jurul nostru, oameni în trening. Pe stradă, în mașini, în orașe, în sate. Copii, persoane de vârstă medie ori vârstnici. Oameni care-și poartă zilele. Aceștia sunt oamenii în trening din cartea lui Robert Șerban. Cuprinși într-o serie de 46 de povestiri, oamenii în trening sunt prezentați în tot felul de întâmplări cotidiene, uneori banale, așteptate și mai puțin așteptate, care intrigă cititorul și-l țin lipit de carte de la prima până la ultima povestire. Evenimentele sunt descrise compact, au deseori iz umoristic, chiar și atunci când sunt destul de tensionate, iar personajele sunt descrise concentrat și variază mai întotdeauna în funcție de statutul lor socio-profesional – țărani, gropari, sportivi, gazetari, graficieni, arhitecți, anticari, profesori, jurnaliști, prim-secretari, liber-profesioniști etc. –, ținându-l pe cititor aproape de realitatea zilelor sale.
Cu o mare capacitate de sinteză, Robert Șerban – scriitor și jurnalist, printre altele – adună o varietate de scenarii cotidiene din toate mediile societății, pe care le analizează, cărora le culege detaliile relevante și le particularizează, dându-le un final neașteptat, greu de anticipat nici de cel mai abil cititor, asemenea unor picanterii literare.
Dacă vă întrebați care sunt limitele povestirilor și cât de mult sunt sunt acestea extinse, puteți să vă gândiți la unele dintre cele mai vulnerabile, uneori chiar jenante sau, poate, greșit-înțelese momente în care cineva poate fi surprins. Așadar, Robert Șerban captează acele episode pe care uneori nu le vedem, pe care le considerăm mărunte, fiindcă ne-am obișnuit să alergăm după the big picture. De pildă, în ce situație ai putea să pui un român care abia ce se întoarce din străinătate? Dar un tânăr român care studiază într-un mediu universitar străin? Cum să arăți subtil și umoristic schimbarea de viziune? Ei bine, poate prin relevarea unor mici momente de naivitate, cu o profundă însemnătate, dar nu știu dacă veți ghici vreodată răspunsul dacă nu o să-i citiți cartea.
Ce alte întâmplări mai sunt prinse în povestirile din cartea lui Robert Șerban? Înmormântări și priveghiuri, discuții în mașină, discuții pe câmp, discuții în stația de tramvai, discuții între studenți, discuții la semafor etc. Și toate acestea puse într-o cheie care devine umoristică deseori prin prisma faptului că cineva a interpretat greșit sau exagerat un anumit eveniment. De altfel, putem observa cum autorul creează și superficialitatea unor momente, care apare frecvent în mai multe episoade, pe tiparul aparență-esență; aici o să las un scurt pasaj din povestirea Foarte aproape, lumânarea: „A fost la biserică de câteva ori. Când i s-au însurat niște prieteni, când i-au murit părinții și la Înviere, în copilărie, dar mai mult pe-afară decât înăuntru. Preoții spuneau uneori, cu vocile lor groase: Ușile, ușile. Ce-ar putea însemna asta, dacă nu Deschideți, deschideți?” (p. 126).
De altfel, aș mai menționa povestirile din studenția petrecută în Franța, care sunt savuroase. Episodul descris în Flagrant, în afara faptului că pune personajul într-un context de neadaptat – studentul pasionat de poezie, de a scrie, care studiază inginerie la cererea părinților – e continuat printr-un scenariu umoristic, în care colegii francezi încearcă să-l învețe pe românul nostru să fumeze iarbă, amuzându-se de reacțiile sale ușor rudimentare. Și aici, autorul surprinde subtilități ale binomului vest-est, întrucât „estul e capabil de mari surprize pentru occidentali, dar nu în materie de finețuri” (p. 111).
Citind cartea lui Robert Șerban, te întorci la întâmplări zilnice, la cursele scurte în care sunt plasați diverși oameni, în situații banale și sensibile totodată, care au control extrem de limitat asupra situațiilor, ca într-un teatru de păpuși. Surprinderea unor momente banale poate indica, în fapt, o capacitate ridicată de observare fină a dualității naturii umane: egoismul și empatia, snobismul și selectivul, oportunismul în a fi politician ori sinceritatea în a fi om liber, mai toate descrise într-o notă ironică ori epatantă. Oameni de peste tot strânși laolaltă într-o lume care mereu renaște din neașteptat, cu mult elan.
Robert Șerban prinde ușor conturul realității prin atâtea situații și personaje verosimile. Exemplele personajelor care au crescut profesional, ajungând în vârf, personaje care au fost aplaudate de întregi comunități de oameni și care au sfârșit singure, a personajelor care au picat politic (vezi Lozul cel mic) etc. sunt realizate cu mult tact și indică multă finețe în conturarea celor mai ascunse trăsături ale lor într-un mediu societal pe care îl trăim noi înșine astăzi. Cartea lui Robert Șerban este o lectură plăcută, intrigantă, despre oameni în trening și, mai ales, despre imaginile acestora în momente total neprevăzute.
Cartea poate fi comandată aici: Editura Polirom