Miercuri, 7 decembrie 2022, începând cu ora 10.00, în Aula Academiei Române, va avea loc decernarea premiilor Academiei Române pentru anul 2020.
Romanul Vântul, duhul, suflarea, de Andreea Răsuceanu, este unul dintre titlurile câștigătoare ale secțiunii Filologie și Literatură, obținând Premiul „Ion Creangă”.
Lista completă a premiilor, aici: https://acad.ro/institutia/acte/premii/2020.pdf
Vântul, duhul, suflarea a mai obținut Premiul pentru Proză acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, 2022, Premiul Cartea de proză a anului 2020, oferit de Uniunea Scriitorilor din România, 2021, Premiul Scriitorul lunii februarie 2021, acordat de Uniunea Scriitorilor din România. De asemenea, Vântul, duhul, suflarea a fost pe lista scurtă la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, 2022, nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, Premiul Național de Proză Ziarul de Iași și la Premiile Sofia Nădejde pentru Literatură scrisă de Femei.
Prefaţă de Paul Cernat
„Tragedia unui frontierist, dispărut în apele Dunării, în încercarea disperată de a emigra în anii comunismului, a familiei lui, traumatizată de incertitudine și absență, suferința copiilor lipsiți de dragostea parentală, transmisă de la o generație la alta, competiția dintre frați pentru afecțiunea mamei sunt doar câteva din temele celui de al doilea roman al Andreei Răsuceanu, Vântul, duhul, suflarea. Ficțiunea și documentul se întâlnesc într-o istorie fabuloasă care coboară două secole, până în vremea boierilor antiunioniști, trece, cu pagini răscolitoare, prin foametea de după război și prin anii stalinismului, ajungând în stricta actualitate.
Romanul anului 2020, după părerea mea, Vântul, duhul, suflarea o plasează pe Andreea Răsuceanu alături de cele mai puternice voci ale prozei actuale.” (Gabriela Adameșteanu)
„O prozatoare elevată, matură, ilustrativă pentru câteva tendințe ale prozei noastre mai recente, scrise de autori (și, îndeosebi, autoare) debutanți la deplina maturitate: atracția retro și «orientalo-balcanică» a secolului 19; retrăirea «vârstelor dintâi», între un comunism fantomatic și un postcomunism debusolat; opțiunea pentru «romanul de familie» în cheie (post)traumatică; mixajul de autenticism obsesional și realism magic, poematizant. Dincolo de aceste ingrediente, există la Andreea Răsuceanu o seriozitate discretă a implicării, un dramatism al căutării de sine prin alții, motivat probabil biografic, un autenticism cu măști așadar, generator de atmosferă intensă, pe de o parte, creator de «lumi», istorii și geografii intime, pe de alta; un aliaj foarte special de M. Blecher și Gabriela Adameșteanu, într-o formulă proprie de «literatură spectrală»”. (Paul Cernat)
Andreea Răsuceanu este prozatoare, critic literar, editor. Este autoarea romanului Vântul, duhul, suflarea (2020), pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru proză (2021), premiul Scriitorul lunii februarie (Gala Scriitorii Anului, 2021), Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea și nominalizări la Premiile revistei Observator cultural, Premiile „Sofia Nădejde” și Premiul Național de Proză Ziarul de Iași. Romanul s-a aflat pe lista scurtă la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (2022). O formă de viață necunoscută (2018) a primit Premiul pentru proză al revistei Ateneu (2019) și premiul Scriitorul lunii ianuarie (2019), decernat de Uniunea Scriitorilor din România și a fost nominalizată la toate premiile literare din România. Despre O formă de viață necunoscută s-a spus că e una dintre cele mai importante și mai provocatoare cărți publicate în ultimii ani. A debutat cu volumul Cele două Mântulese (2009), o versiune a tezei de doctorat (nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România și la Marile Premii Prometheus). În 2013 a apărut Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară (Premiul Tânărul critic al anului 2013, nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România și premiile revistei Observator cultural). A continuat studiile de geocritică cu Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului (2016) și Dicționar de locuri literare bucureștene (2019, coautor), volum pentru care a primit Premiul AgențiadeCarte.ro, secțiunea eseu, publicistică, memorialistică. A publicat proză în reviste literare și în volume colective: Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (Polirom, 2014), Bucureștiul meu (Humanitas, 2016), Tot înainte! Amintiri din copilărie (Curtea Veche, 2016), Cartea întâmplărilor (Humanitas, 2019) etc. A coordonat volumele colective 16 prozatori de azi.lit (Humanitas, 2018) și Cartea orașelor (Humanitas, 2021). Din 2017 coordonează colecția Humanitas 821.135.1 – Scriitori români contemporani.