Ciuma care ne-a arătat cât de neputincioși suntem

Alina ROINIȚĂ

Albert Camus, 2019, Ciuma, ediție tradusă de Eta Wexler și Marin Preda, Iași, Polirom, 322 p.

 

Am citit de curând Ciuma lui Camus. Capodoperă a secolului trecut, care nu și-a găsit mai bine locul în lista mea de lecturi decât acum, în mijlocul unei alte ciume cu care ne confruntăm de doi ani încoace. Pe scurt, acțiunea romanului lui Albert Camus este plasată în Oran, orașul care confirmă prezența unei ciume după moartea a mii și zeci de mii de șobolani și, ulterior, prin semnele care apar la oameni – de altfel, Oranul a și fost lovit de ciumă într-un alt context istoric. Confirmarea ciumei a durat ceva vreme, întrucât autoritățile au fost date peste cap de o realitate pe care au acceptat-o cu greu. După confirmare însă, porțile orașului s-au închis cu totul, sub o carantină care a lăsat oamenii despărțiți și neputincioși în fața epidemiei. Dar este romanul lui Camus doar o poveste despre ciumă?

În mod cert, nu. Fiind unul dintre cei care își dă seama încă de la început de epidemie, doctorul Rieux este personajul-cheie care rămâne în mijlocul a ceea ce aduce ciuma odată cu ea, nu doar o molimă trupească, ci și una sufletească și morală, deteriorând omul și relațiile dintre oameni în profunzime. Extraordinar de bine surprinsă, molima din Oran devine mai curând una morală și existențialistă – așa cum a fost văzută de mulți critici în timp – aceasta declanșându-se odată cu înrăutățirea situației din Oran, creșterea numărului de cazuri și, implicit, presiunea pusă atât asupra autorităților, cât și asupra fiecărui cetățean în parte, anxietatea și depresia cuprinzând tot Oranul într-o izolare tăcută.

Izolarea naște frică, iar frica naște monștri – și aceștia supraviețuiesc prin autocenzură, prin suprimarea ideilor și prin tăcere. De altfel, slăbiciunile umane ies mult mai bine la suprafață în condiții de panică, atunci când se instalează teroarea de a putea fi tu cel contaminat. Și tot în perioada de panică, omul vrea să facă din război o artă a oportunismului, de câștig propriu. Această contagiune morală e mult mai rapidă decât cea cea trupească, iar efectele sunt mult mai profunde și de o durată mai lungă. Ușurința cu care unii trec peste suferința celor din jur, dorința asiduă de câștig, individualismul care renaște în momentele de restriște indică o capacitate limitată și egoistă a omului care se alătură foarte bine principalelor trăsături ale existențialismului. Fiindcă, așa cum s-a mai zis, romanul lui Albert Camus are o puternică latură existențialistă, dat fiind că, dincolo de orice narativ, cel mai bine se ilustrează contingența ființei umane, și simplu chiar prin faptul că existența umană este una extrem de fragilă, care se poate termina oricând. Printre altele, existența umană este dominată de dorința de a exista și de eforturi făcute în acest sens, sub atenta privire a celor din jur.

Etapele romanului sunt cât se poate de asemănătoare cu ceea ce am trăit în ultimii ani, ceea ce ne arată că nu suntem niciodată în fața unei noutăți, ci trăim aproape recurent aceeași cronologie: depistarea epidemiei, instalarea panicii odată cu luarea primelor măsuri împotriva răspândirii virusului, presiunea asupra personalului medical, răspândirea de știri false, degradarea moralei – sau poate scoaterea la suprafață a laturei umane egoiste –, apariția unui ser, încercarea de evadare din această situație, haosul psihic și emoțional în care sunt aruncați locuitorii orașului etc.

Fără a intra mai profund în tehnica romanului, voi mai menționa că Ciuma lui Camus a trezit și poate că trezește încă diverse dileme morale. Un roman care trebuie citit în vremuri tulburi, dar, mai ales, în vremuri de siguranță pentru a înțelege și a (ne) cunoaște mai bine. Un roman plin de forță, dar dătător de speranță: omul poate fi condamnat pentru alegerile sale, dar mereu există ceva de admirat. Ciuma – o lecție despre fețele umanității și ale degradării umane, deopotrivă, despre condiția umană, aparent absurdă, dar și despre solidaritatea umană care apare, cum altfel?, în fața morții! Vă invităm la o lectură existențialistă!

 

Cartea poate fi comandată aici: Libris

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *