de Corina HAGIU
Ca o mărturie etnografică a României, Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu constituie o reprezentare a civilizației tradiționale românești, a specificului poporului român. Muzeul din Dumbrava Sibiului este locul în care se păstrează autenticitatea unei lumi demult create, care astăzi nu mai există, și reprezintă cea mai importantă instituție etnomuzeală din România și cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Întreg complexul a luat naștere acum mai bine de-un secol, în 1905, din dorința băștinașilor de a se defini într-un spațiu controversat al românilor și al ungurilor deopotrivă. Complexul Național Muzeal Astra cuprinde patru unități de tip muzeu etnografic și un Departament de film documentar. Dintre acestea, cea mai extinsă unitate este Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, pe care îl vom și prezenta, pe scurt, ca Muzeul ASTRA.
Exponatele arhaice care se găsesc în interiorul Muzeului ASTRA reprezintă reconstrucția fidelă a satului românesc, situat de-a lungul unui lac, cu o priveliște de tip olandez, unde morile de vânt se oglindesc în apă. Fiind considerat unul dintre cele mai mari muzee ale satului din țară, Muzeul ASTRA se întinde pe o suprafață de 10 km și cuprinde câteva sute de gospodării țărănești, bisericuțe din lemn, școli, ateliere, stâne, crame, troițe, mori de apă și de vânt, crâșme, mijloace de transport și obiecte tradiționale. Frumusețea muzeului sibian provine tocmai din faptul că însumează un conglomerat de unități aflate în aer liber, de aceea, anual, muzeul are peste 600.000 de vizitatori.
Printre evenimentele pe care le găzduiește Muzeul ASTRA, se numără manifestări culturale care își propun conservarea și promovarea civilizației populare, ca expoziții de artă populară ori diverse vernisaje, precum și organizarea unor ateliere, târguri și festivaluri, prin care vizitatorii ajung să ia contact cu arta populară a satului românesc și, de ce nu, să experimenteze din îndeletnicirile străbunilor lor. Unicitatea Muzeului ASTRA este dată, în principal, de arhitectura monumentelor și caselor. Arhitectura este reprezentativă principalelor zone rurale ale țării, casele fiind restaurate și păstrate în conformitate cu starea în care au fost preluate. Mai puțin știut este faptul că, în cadrul muzeului, aflat în aer liber, se află și monumentul a cărui imagine este reprezentată pe bacnota de 10 lei. De asemenea, printre celelalte monumente se află casa copilăriei și școala primară ale lui Iancu de Hunedoara. Se spune că, în această școală, Iancu de Hunedoara a învățat primele două clase, instituția fiind dotată cu băncile, scaunele, catedra și tabla din timpul său. În acele vremuri, școala și casa învățătorului se aflau în aceeași încăpere. Prima ocupa o singură cameră, de mărime redusă, deoarece majoritatea caselor aveau dimensiuni medii sau reduse, cuprinzând o bucătărie, un hol și „camera de curat”.
În anotimpurile mai calde, Muzeul ASTRA devine mai atractiv, deoarece gospodăriile sunt amenajate de sărbătoare și pot fi vizitate atât interioarele, cât și exterioarele încăperilor. De asemenea, la intrarea în fiecare căsuță există un ghid, îmbrăcat în costum popular, care oferă informații turiștilor. Atmosfera tradițională din incinta muzeului este accentuată de muzica populară care aduce aminte de existența unei tradiții și a unei atmosfere apuse în afara muzeului. În principal, viața prinde contur la bisericuța din lemn, aflată cu fața spre sat, în semn de veghe. Aici, candelele și lumânările ard neîncetat, iar preotul își desfășoară slujba obișnuită, ca și cum sătenii ar fi prezenți la Sfânta Liturghie.
În cele din urmă, muzeul reprezintă și un loc de regăsire și de liniște. Relaxarea poate însemna o plimbare cu barca sau cu trăsura, o partidă de pescuit sau petrecerea timpului la popicărie, loc special amenajat, în cadrul unei construcții de lemn, pentru jocul de popice, un sport practicat din secolul al XIX-lea, la sate. Lângă popicărie, se află Crâșma din bătrâni. Aici, se pot gusta băuturi și mâncăruri tradiționale care sunt oferite doar în căni de lut și pe platouri de lemn cu motive tradiționale. De altfel, un alt loc de repaos și liniște se află în zona morilor de vânt, un loc ușor retras de restul muzeului, despre care angajații muzeului spun că este valoros, deoarece aici este cea mai importantă colecție de mori de vânt nu doar din țară, ci de pe continentul european. Colecția conține cinci mori de vânt aduse din Dobrogea, iar printre ele se află și o moară cu pânză, care este ultimul exemplar de acest fel din România.
Complexul Național Muzeal ASTRA este un loc încărcat mistic, care oferă o doză ridicată de spiritualitate, un loc care tinde să păstreze liniștea ancestrală a unei vieți ghidate de credințe și obiceiuri. Frumusețea muzeului pare să măsoare dorința unei posibile întoarceri către rădăcinile neamului nostru și încearcă trezirea unei melancolii a timpului pierdut prin modernitatea zgomotoasă a zilelor noastre.
sursă foto: Corina Hagiu