Bogdan Crețu în dialog cu Mariana Codruț la Cărturești Palas Iași

Bogdan Crețu în dialog cu Mariana Codruț

pornind de la volumele Nichita. Poetul ca și soldatul, Polirom, 2022 și Zonă complice, Cartier, 2022

Marți, 14 iunie, ora 19.00, pe terasa Librăriei Cărturești Palas (Str. Palas 7 A, Iași)

 

Nichita. Poetul ca și soldatul, Bogdan Crețu

Nichita Hristea Stănescu s-a născut pe 31 martie 1933, la Ploieşti. A fost primul copil al Tatianei (născută Cereaciukina, fiica unui general alb, fugit din URSS şi refugiat în România) şi al lui Nicolae, proprietar prosper al unor ateliere de croitorie. A avut o soră mai mică, Mariana, şi o alta, Cristina, înfiată. Odată cu instaurarea regimului comunist, familia a pierdut toate proprietăţile. A început să scrie primele versuri argotice în liceu, sub influenţa lui G. Topîrceanu. În primul an de facultate s-a căsătorit cu sora celui mai bun prieten, Magdalena Petrescu, dar căsnicia s-a destrămat repede. A fost remarcat de Paul Georgescu şi adus în redacţia revistei Gazeta literară. A debutat în 1960, cu volumul Sensul iubirii, foarte bine primit, ca şi cel de-al doilea, O viziune a sentimentelor (1964). S-a căsătorit cu Doina Ciurea, fostă iubită a lui Labiş, de care avea să se despartă în 1965, când s-a îndrăgostit de poeta Gabriela Melinescu, alături de care avea să trăiască, până în 1970, o dramatică poveste de iubire. Au urmat o serie de cărţi care l-au impus drept cel mai important poet român postbelic: Dreptul la timp (1965), 11 elegii (1966), Oul şi sfera (1967), Laus Ptolemaei (1968), Necuvintele (1969), În dulcele stil clasic (1970), Belgradul în cinci prieteni (1972). A dus o viaţă boemă. În jurul numelui său a luat naştere o legendă, pe care a alimentat-o printr-o gesticulaţie histrionică. Apartamentul din Piaţa Amzei a devenit un loc public, pe unde se perindau sute de scriitori şi artişti. A avut parte şi de recunoaştere internaţională: în 1975 a primit Premiul Herder, în 1979 se afla pe lista scurtă a candidaţilor la Premiul Nobel, în 1982 i s-a acordat Marele Premiu „Cununa de Aur” la Struga. A avut probleme tot mai mari cu sănătatea. Ultimele cărţi (Epica Magna, Operele imperfecte, Noduri şi semne) au fost primite cu destule rezerve. S-a căsătorit, în 1982, cu Dora. A avut parte, cu ocazia împlinirii a 50 de ani, de o sărbătorire naţională. A murit la 13 decembrie 1983, în urma unei crize hepatice.

Bogdan Creţu (n. 1978) este profesor doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din 2013 este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi. Este redactor-şef al revistei Timpul. A publicat opt volume de critică literară, dintre care cel mai important este Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir (ediţia a II-a, Editura Cartier, 2021). Lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din ţară şi străinătate, a editat, a îngrijit şi a prefaţat multiple antologii. Ţine o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. În 2021 i-a apărut, la Editura Polirom, romanul Cornul inorogului.

Zonă complice, Mariana Codruț

„Această antologie dă măsura uneia dintre cele mai puternice voci ale generației optzeciste. Autoarea e discreția întruchipată, dar poezia ei are tot ce îi trebuie pentru a tulbura ierarhiile pietrificate și toate „legendele” consacrate: și profunzime, și vizionarism, și precizie, și radicalism. Locul ei e sus de tot.
Mariana Codruț e o mare poetă. Cred că a venit timpul să (re)citim și să înțelegem.” (Bogdan Crețu)

Mariana Codruț (n. 1956) este absolventă a Facultăţii de filologie, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi. Trăieşte în Iaşi. A publicat opt volume de poezii, printre care Măceşul din magazia de lemne (debut, Junimea, 1982), Tabieturile nopţii de vară (Cartea Românească, 1989), Existenţă acută (CR, 1994), Hiatus (Paralela 45, 2015), Pulsul un poate fi minimalist (ed. Paralela 45, 2019). De asemeni, semnează trei cărţi de proză editate de Polirom (debutînd cu romanul Casa cu storuri galbene, 1997), una de publicistică (Românul imparţial, ed. Dacia XXI, 2011), şi traducerea lucrării lui J. Piaget, Reprezentarea lumii la copil (Cartier, 2005). Cărţile ei au fost nominalizate la diverse premii importante, unele au fost premiate. Obţine Premiul Spiegelungen pentru proză scurtă pe anul 2020 la concursul „Microlite: dincolo de Celan”, organizat de Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas al Universităţii Ludwig-Maximilian din München. Tot în 2020, pentru volumul Pulsul nu poate fi minimalist, nominalizat şi el la multe premii, primeşte, printre altele, premiul „Cartea de poezie a anului”, acordat de Asociaţia Română a Creatorilor Culturali şi Artiştilor. Autoarea e prezentă cu poezii şi proze în antologii precum: 111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română, Nemira, 2017, coord. Marius Chivu & Radu Vancu; Gefährliche Serpentinen. Rumänische Lyrik der Gegenwart, Druckhaus Galrev, 1998, coord. Dieter Schlesak; Compagne di viaggio, Sandro Teti editore, Roma, 2011, coord. Dan Lungu şi Radu Pavel Gheo; Einladung nach Rumänien: Klassische und moderne Erzählungen, Noack & Block, 2016, coord. Elsa Lüder; Le blues roumain, athologie et traductions de Radu Bata, Editions Unicité, 2020, 2021, Franţa ş.a.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.