de Alina PARTENIE
Apariția unor cuvinte în interiorul unei limbi poate avea mai multe surse. Schimbările din societate sunt printre cele mai frecvente cauze care influențează crearea unor cuvinte în lumea actuală. De exemplu, ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, care a fost adoptată printr-un referendum, în data de 23 iunie 2016, a dus la apariția unui nou cuvânt-valiză, și anume Brexit. Acesta este format din două cuvinte provenite din limba engleză, și anume: Britain + exit (ieșire).
Denumirea unui astfel de eveniment major în Europa a fost preluată ca atare și în celelalte limbi europene, printre care și româna. Deși neatestat deocamdată în niciunul dintre dicționarele oficiale ale limbii române, cuvântul este tot mai frecvent, cu precădere în presă și în mediul online: „În prag de Brexit, câștigurile britanicilor cresc peste așteptări” (libertatea.ro), „Efectele Brexit ar putea lovi direct şi în Premier League” (prosport.ro).
Substantivul compus ridică probleme în ceea ce privește adaptarea morfologică la sistemul limbii române. Apare, mai ales, la singular, forma de neutru: „Pentru a favoriza un Brexit moale, UE a dat acum timp mai amplu Marii Britanii” (dw.com), „Este aproape ca la Shakespeare: Brexit sau niciun Brexit” (ziare.com). Substantivul poate apărea articulat enclitic sau nu în anumite contexte care, poate, ar cere articolul: „Răsturnare de situație privind Brexit-ul!” (capital.ro), „Brexit pe terenul de fotbal: care sunt implicaţiile ieșirii Marii Britanii din UE pentru fotbalul de pe Insulă şi cine suferă cel mai mult” (lead.ro), „Urmările Brexit în lumea largă” (gds.ro). Substantivul neutru apare și cu forma de plural, mai ales în comentariile de pe diferite forumuri sau pe bloguri: „Și, cu toate piedicile, și zbaterile, și brexiturile, politicile europene aplicabile porturilor Uniunii vor apărea până la finele acestui an” (laurentiumironescu.wordpress.com), „Și da, cu toată variația indicilor dow-jones și cu toate brexiturile? Posibil și ăia, când întarzie pensiile” (forumsoftpedia.ro).
Cuvântul-valiză apare nu doar în discuții referitoare la politică, ci a fost preluat și în alte domenii, cum este cel sportiv. Atunci când o echipă/un jucător din Marea Britanie pierde, putem discuta ironic despre un … Brexit: „Islanda – Anglia 2-1: Brexit! Ice Age pentru fotbalul englez” (timesnewroman.ro), „Pregătiți de BREXIT: adversare din Anglia pentru Steaua și Astra” (sportclasic.ro). Într-un mod similar, apare și Grexit: „Să fie Grexit în fotbal, nu ne pasă. Dacă proprietarii cluburilor nu acceptă noile legi” (gsp.ro). Ulterior, într-un alt context ironic, a apărut și expresia „a da (cu) Brexit” care este echivalentă cu a scoate pe cineva din competiție: „Eurofantasticii noştri au dat brexit Albionului de la CE de fotbal U21: România – Anglia 4-2 (0-0)!!!” (argesexpress.ro).
După modelul Brexit, au fost create și alte cuvinte-valiză, cum ar fi Grexit, Roexit, Francexit, Austriaexit, Nederlandexit, Italiaexit etc. De pildă, atât Grexit, cât și Roexit sunt destul de răspândite în presă și în discuțiile din mediul online: „Uniunea Europeană a avut un plan secret pentru un Grexit catastrofic, după ce Grecia nu a reuși să își revină din criza economică modială” (digi24.ro), „Adevărul despre ROEXIT. Aceştia sunt românii care vor să iasă din UE” (www.capital.ro), „Roexit: dezastru sau eliberare?” (ro.sputnik.md) etc. În ceea ce privește ieșirea Franței din Uniunea Europeană, au existat mai multe variante de cuvinte. „După un Brexit, deja naţionaliştii lui Le Pen au ieşit jubilând şi vorbind acum de Francexit” (viatalibera.ro), „Frexit devine un deziderat al protestatarilor de la Paris” (activenews.ro). Mai mult, cuvântul Brexit este folosit și cu sens generic pentru a desemna ieșirea oricărui stat din Uniunea Europeană: „Franta se pregătește pentru un Brexit dur” (bzi.ro). Legătura dintre cele două cuvinte poate fi evidențiată în mod explicit: „Brexit e acum Frexit pentru că ani la rând Bruxelles-ul a tăcut” (adevarul.ro). Varianta cea mai utilizată este cea de Frexit, probabil pentru asemănarea fonetică cu Brexit.
Deși a pornit de la o realitate specifică, cuvântul Brexit, dar și celelalte cuvinte-valiză sunt extrem de utilizate, interesante fiind și contextele care au dus către o deviere semantică. În ceea ce privește Brexit, utilizările din ce în ce mai diversificate, apariția în limbajul sportiv, crearea altor cuvinte după același tipar și chiar inserarea în expresii au făcut ca Brexit să fie unul dintre cuvintele cele mai vechiculate din vorbirea actuală.
sursă foto: www.brandignity.com