Cine ar fi crezut că somnul e atât de important!

Alina ROINIȚĂ

Matthew Walker, 2018, Despre somn. De ce este vital să dormim și să visăm, București, Vellant, 433 p.

Dintotdeauna am văzut somnul atât ca un mijloc de revitalizare, cât și ca o pierdere de vreme, deopotrivă. Dacă ești un om foarte activ în viața de zi cu zi, căruia îi place să facă nenumărate calcule pentru a-și împărți ziua între job și alte numeroase activități, cu siguranță o să consideri la un moment dat că dormi prea mult. Cartea lui Matthew Walker nu este prima lectură a mea despre somn. Cu toate acestea, este prima carte care mi-a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la un stil de viață uneori nepotrivit pe care îl am și care probabil este ceva foarte comun în rândul persoanelor foarte active din societatea secolului al XXI-lea.

Structurată în patru părți și 16 capitole, lucrarea lui Matthew Walker, un fin cercetător în neuroștiințe și psihologie la UC Berkeley, după ce a predat psihiatrie la prestigioasa universitate Harvard, reprezintă o explorare în lumea somnului și, printre altele, o expunere pe larg a principalelor trăsături ale somnului la om, dar și la alte primate, a relevanței somnului pentru o viață sănătoasă, a visării și a sistemului care reglementează visele, dar și a tulburărilor frecvente de somn în societatea modernă, transformată. Despre somn are un puternic caracter informativ, lămurind, într-un limbaj științific destul de accesibilizat, multe aspecte ale chestiei pe care noi o numim somn.

A dormi sau nu a dormi?

După cum bine știm și tot auzim în jur, un ciclu de somn – care este determinat de acumularea de adenozină,  nu ar trebui să ia mai puțin de șapte-opt ore, din ritmul circadian de 24 de ore. Ei bine, încă din prima parte a cărții vom afla tocmai de ce sunt importante aceste opt ore de somn și de ce dacă din acest ciclu de opt ore pierzi două ore, nu se consideră că dormi cu 25% mai puțin, ci că poți pierde chiar și 60-90% din unul dintre cele două tipuri de somn, NREM (non-rapid eye movement) și REM (rapid eye movement). Tot în prima parte, ne este descris pe larg ciclul de somn, cine doarme și cum se modifică somnul de-a lungul vieții. Dintre toate acestea, aș descrie puțin cele două tipuri sau faze ale somnului, NREM și REM. Cu maximă acuratețe, autorul prezintă cronologic evenimentele care au condus la descoperirea faptului că individul doarme în două faze. Prima fază, NREM, constituie somnul profund – care este alcătuit și el din patru etape progresive –, în timp ce REM reprezintă somnul în timpul căruia activitatea cerebrală este aproape identică celei din timpul zilei (p. 57). Interesant este că în timpul somnului REM, atunci când apar și visele – de aici și activitatea cerebrală intensă –, activitatea musculară este interzisă aproape în totalitate de corpul nostru, corpul fiind aproape paralizat de creier, tocmai pentru ca mintea să poată visa în siguranță (p. 72). Totodată, există și excepția somnambulismului, în care o persoană care se află într-un somn profund are activitate cerebrală în același timp, putând face anumite acțiuni pe care nu le conștientizează absolut deloc – cele mai întâlnite fiind vorbitul în somn ori mersul prin casă.

Detensionare prin visare

În următoarele părți ale cărții, autorul abordează mai multe fețe ale somnului, de la vise și rolul vital al acestora pe parcursul vieții umane, la medicația deseori prescrisă pentru tratarea insomniilor, la modul în care este abordată situația somnului în marile corporații și, în general, la nivel societal etc.

O chestiune asupra căreia aș vrea să zăbovesc este legată de vise. Dacă ați crede că visele și, mai degrabă, coșmarurile, sunt doar niște experiențe negative, pe care nu ar trebui să le trăim deloc, ați fi surprinși să aflați că visele au rol de detensionare a emoțiilor acumulate în timpul zilei.  Așadar, visele ne vor vindeca rănile nevindecate cu care ne ducem la somn, și nu timpul. La fel cum visele vor stimula creativitatea individului, astfel încât uneori ne trezim cu diverse idei pe care abia așteptăm să le punem în practică.

De ce să dormim? Dacă cele expuse nu v-au convins, o să mai adaug că cele minimum 7-8 ore de somn sunt de bază pentru a ne asigura o bună capacitate de atenție, dar și o memorie funcțională, pe termen lung. De asemenea, privarea de somn contribuie la slăbirea sistemului imunitar, la posibila apariție a vreunui tip de cancer ori a infarctului, așadar, la o viață mai scurtă. Mult mai scurtă!

Cartea lui Matthew Walker este și un impuls nu doar pentru conștientizarea relevanței extrem de ridicate a somnului în viața individului, ci și pentru dezvoltarea unor strategii organizaționale care ar putea recunoaște relevanța somnului pentru angajați, ceea ce ar conduce implicit și la o mai bună calitate a muncii acestora. În cele din urmă, cartea de față e cel mai bun stimul pentru o schimbare de atitudine în ceea ce privește cel puțin privarea voluntară de somn în viața de zi cu zi.

 

Cartea poate fi comandată aici: Libris

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.