de Alina ROINIȚĂ
Unul dintre cuvintele care mi-a atras atenția în ultima vreme, deși este atestat cu câțiva ani în urmă, este troll. Cuvântul a căpătat mai mare rezonanță în ultimii ani și, mai ales, în 2019, în preajma alegerilor prezidențiale, devenind din ce în ce mai proeminent în mediul online, cu precădere în titlurile de știri. În dicționarele limbii române, substantivul trol (cu grafia românească) apare ca provenind din mitologia scandinavă și face referire la un „gnom zburdalnic, care trăiește în munți sau în păduri, întruchipând forțele rele ale naturii” (dexonline.ro). Acest sens primar este atestat și în limba engleză, însă, pe lângă acesta, troll este atestat în unele dicționare englezești (dictionary.cambridge.org/macmillandictionary.com) și cu sensul secundar, care este asociat în speță mediului virtual și care face referire la „un individ care lasă în mod intenționat mesaje ofensatoare pe internet, cu unicul scop de a deranja, a atrage atenția sau a crea probleme cuiva” (dictionary.cambridge.org).
Preluarea acestui sens în limba română a contribuit, firește, la o lărgire semantică, cuvântul primind o serie de echivalări metaforice și hazlii deopotrivă. Grafia englezească este păstrată în cele mai multe dintre exemplele întâlnite, însă alternează cu cea românească, cu un singur l. Între cele mai prezente titluri de știri, troll capătă un sens ironic: „Cum să devii troll pe internet în cinci pași” (vice.com), „3 moduri de a trata cu un troll de internet” (itholo.ru), „Adoptă un trol” (indiegogo.com), făcând referire la ușurința cu care cineva poate presăra discordie în mediul virtual sau la lejeritatea cu care pot fi descoperite intențiile unui astfel de individ etc.
În multe alte cazuri, unele știri cuprind o mică cercetare despre acest fenomen, încercându-se a se explica urmările acțiunii unui astfel de individ: „Există și o cealaltă viață a noastră, care ne ocupă foarte mult timp: viața online. Auzim vorbindu-se tot mai mult despre trolli. Cine sunt trollii? Sunt acei oameni care, pentru bani sau pur și simplu pentru distracție, împroașcă mereu cu venin. Sunt puși mereu pe harță, răspândesc ura, cu scopul de a devia atenția către un anumit subiect. Se estimează că în fiecare zi, trollii din online-ul românesc lasă peste 8 milioane de comentarii pe Facebook și 2 milioane de postări” (digi24.ro).
În ceea ce privește pluralul, termenul a fost preluat în limba română asemenea altor substantive, fie după grafia limbii engleze, fie după grafia românească, cu pluralul -i. Interesant de observat este că, uneori, se face și delimitarea grafică prin cratimă, atât la singural, cât și la plural, pentru a evidenția originea cuvântului, nerespectându-se regula din DOOM2. Astfel, la singular, apar troll, trol și troll-ul, la plural apar trolli, troli, troll-i și articulat – troll-ii: „Troll-ul, acest cancer al internetului” (acum.tv), „Plahotniuc, sclavul propriilor trolli” (jurnal.md), „Ce fel de oameni sunt „troll-ii” internetici?” (descoperă.ro) etc. Din punct de vedere semantic, cuvântul troll cuprinde o serie de trăsături negative și a început să fie asociat în unele știri – mai ales în cele cu caracter politic – cu alte adjective de evaluare negativă: „Troli, postaci și hateri. Și luni de fiere” (juridice.ro).
Ca multe alte unități lexicale, cuvântul și-a format o familie lexicală prin verbul a trola, substantivul trolling, adjectivul trolat etc. Spre deosebire de troll, verbul a trola apare aproape exclusiv în titlurile de știri politice cu valențe negative, precum în exemplele: „Lupta sloganurilor de campanie. Când doi se ceartă, al treilea câștigă. Pro România a trolat PSD, iar acum e rândul altui partid să le saboteze pe amândouă” (mediafax.ro), „Dan Barna a fost trolat de PSD: USR, ‘singurul partid de opoziție care se declară fericit sub guvernarea PSD’ (stiripesurse.ro)” etc. În aceste situații, sensul merge dincolo de hărțuirea unei persoane sau a imaginii sale, grupul țintă extinzându-se la un partid politic sau chiar la o comunitate. Mai mult, se poate observa atitudinea ironică ce apare prin echivalarea verbului a trola cu a sabota, arătând modul în care se câștigă imaginea de partid în România.
În alte exemple, în afara politicii, verbul a trola tinde spre un sens depreciativ – și anume a discredita – și este folosit în prezentarea conflictelor dintre anumite persoane: „După ce l-a trolat pe TRUMP, fetiţa drăguţă Greta Thunberg l-a ironizat pe PUTIN” (puterea.ro), „Jimmy Kimmel l-a trolat pe Matt Damon la Gala Oscar” (virginradio.ro), „Războiul dintre Vali Lazăr și Rednic ia amploare! Cum a fost trolat fostul antrenor de la Dinamo pe Instagram de un nou personaj” (gsp.ro). Într-un alt context, adjectivul trolat susține folosirea sensurilor cuvântului, devenind, contextual, sinonim cu glumeț, ironic: „Tot umblând pe internet, am pus cap la cap cele mai trolate produse de pe emag.ro. În sensul ca mulți dintre noi au comentat sau au adăugat feedback-uri care mai de care mai glumețe. Și nu poți să treci prin lista de mai jos fără să râzi” (inboxtarget.ro).
În ceea ce privește substantivul trolling (articulat; cu cratimă sau nu), se poate observa, de asemenea, că cele mai multe contexte apar în zona politică, cuvântul făcând parte din anumite sintagme relativ stabile, precum trolling electoral sau trolling politic: „Trolling electoral. USR-PLUS a deturnat mesajul ProRomânia, care deturna mesajul PSD” (newsweek.ro), „A început trollingul politic” (iqads.ro), „PSD a dat în judecată PNL pentru trolling-ul electoral” (economie.hotnews.ro).
Deși este un cuvânt care s-a adaptat destul de ușor la limba română, troll a primit o extindere semantică, aproape ironică, folosită cu precădere în sfera politică, dar și în alte domenii. De la mitologicul personaj scandinav și până la persoana care discreditează, schimbarea semantică a marcat, poate, schimbarea unor moduri de a gândi și de a acționa. Astfel, hazliul troll devine o persoană de temut pentru ceilalți, declanșând și întreținând conflicte de amploare. Având în vedere realitatea actuală, este posibil ca troll să se impună mai mult cu acest sens și să-și dezvolte un caracter stabil, cel puțin pentru domeniul politicii românești.
Sursă foto: citizensmatters.in