DIGI-Lit, literatura ne salvează adesea – testimoniale

Într-un început de iulie și de vacanță, la Adunații-Copăceni, aproape de București, participanți curioși, curajoși, creativi au participat într-un proiect Erasmus+, denumit DIGI-Lit. Sau aceasta era prescurtarea pe care au ținut-o toți minte, de la digital și literatură. La început, emoțiile au fost, desigur, pe măsură, atât pentru organizatori, cât și pentru participanți, dar totul s-a transformat rapid într-o experiență de învățare, de autocunoaștere, într-un parcurs reflexiv constant. Ne-am bucurat cu toții să fim, să fim împreună, să folosim timpul eficient și constructiv, să descoperim literatura din viața noastră și să creăm cum nicicând nu ne-am fi așteptat. Iată impresiile a doi dintre participanții din echipa României, Daniel și Ana-Camelia.

„În perioada 4-10 iulie, am participat la proiectul Erasmus+ DIGI-Lit, organizat de Filologisme, proiect în care am descoperit o noua față a literaturii prin integrarea unei componente digitale. Am putut descoperi cum sa scriem diferite tipuri de poezii și cum sa ne exprimăm emoțiile. Ca tematică, am explorat similarități între basmele din cinci țări (România, Letonia, Spania, Turcia și Croația) și am pus în scenă (la propriu!) basme interculturale. În plus, ne-am exersat partea artistică prin diverse activități de actorie sau prin jocuri de rol. Am reflectat asupra stării vremii noastre interioare și am folosit-o ca pretext pentru a scrie. Am vizitat Bucureștiul și am putut să fiu ghid pentru o altă echipă. Am legat prietenii foarte strânse datorită temei proiectului și emoțiilor pozitive pe care le-am simțit pe parcursul proiectului. Eu unul am putut sa mă descopăr în acest proiect, să-mi las emoțiile să iasă la suprafață, fiindcă este ok sa mi le arăt. ” (Daniel)

„Acest proiect s-a bazat pe explorarea și învățarea lucrurilor cunoscute și mai puțin cunoscute despre literatură și despre cum o putem folosi cât mai creativ și în mediul digital. Am văzut cum se pot crea poemele cu ajutorul inteligenței artificiale, am învățat ce este haiku și cum putem crea unul în mediul digital. O bună parte a acestui proiect a avut în centrul său creația, explorarea imaginației, dar și (auto)cunoașterea, care, deseori, poate conduce, pe căi nebănuite, la creație.

Ce mi-a plăcut cel mai mult este că o multe dintre activitățile noastre s-au bazat pe emoții și pe descoperirea noastră, dincolo de cuvinte: prin contact vizual, atingeri și povești nescrise, interpretate sau mimate. De asemenea, am învățat cum sa ne exprimam liber prin poezie și nu numai și cum să ne exprimăm pe noi prin intermediul literaturii. Am descoperit cu surprindere că detaliile mici contează, că există o varietate  de tipuri de literatură pe care noi nu o știam și la care nu ne gândeam ca există. Am învățat, în același timp, cum să fim responsabili, punctuali, cum să ne asumăm roluri și să îndeplinim sarcini care nu au fost întotdeauna cele mai ușoare sau plăcute. Am învățat că regulile au rolul lor și că totul poate fi folosit în bine pentru tine cu puțină atenție și răbdare.” (Ana-Camelia)

La final, ce bucurie e să știi că literatura ne salvează adesea, ne unește cu noi și cu emoțiile noastre, ce bucurie e să vezi cum un proiect Erasmus+ unește oameni și emoții, dincolo de orice barieră lingvistică sau culturală! Și cum să nu simți că ți-ai îndeplinit obiectivele atunci când unul dintre participanți îți spune, folosind Google Translate și plin de emoție, că a fost cea mai frumoasă și mai emoționantă săptămână din viața lui?

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *