Elizabeth Hickey, 2020, Sărutul pictat, traducere de Irina Cerchia, București, Nemira, 356 p.

Alina PARTENIE

Recunosc că ideea recenziei acestei cărți mi-a venit dintr-o curiozitate pentru biografiile romanțate ale artiștilor, pentru poveștile care se pot urzi, insesizabil, poate, în dialogul dintre diferite forme de exprimare artistică. Dar și dintr-o mirare mai mare, aceea de a regăsi povestea, dar și omul din spatele unei capodopere. Al doilea motiv care m-a îndemnat să mă opresc asupra cărții Sărutul pictat, scrise de Elizabeth Hickey și propuse spre traducere de editura Nemira, este coperta inconfundabilă, cu Sărutul lui Gustav Klimt, dar și senzața stranie pe care am simțit-o atunci când am vizitat Viena: un amestec boem și copleșitor, uneori bizar, de artă, dar și de comercial. Unul dintre orașele pe care, luându-l la pas, l-am resimțit prea măreț. Sau poate-i omul ce se simte prea mic. Tot în Viena, l-am descoperit și pe Gustav Klimt „la el acasă”, prin scara de la Muzeul de Istoria Artei și l-am adus cu mine pe coperta unei agende și pe tocul de ochelari. De aceea, Sărutul pictat a stat destul de mult timp „pe noptieră”, nedeschisă.

Când îl cunoști pe Klimt prin picturile sale, nu poți să nu fii curios. Astfel, știam câte ceva despre modelele sale feminine, dar și despre contextul picturilor sale, despre a sa „epocă de aur” (la propriu, prin decoruri aurite), astfel încât povestea „Sărutului” nu putea să aducă decât o altă perspectivă asupra unor detalii prezentate lapidar, de multe ori, în istoria artei, „pe înțelesul tuturor”.

În cele peste 350 de pagini scrise de Elizabeth Hickey, cititorul intră în atmosfera unei epoci (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea), în atmosfera boemă, artistică și artificială a Vienei și a împrejurimilor. Perspectiva pare, de această dată, mai autentică: este cea a Emiliei Flöge, modelul sărutului, iar cititorul descoperă, în pagini de jurnal artistic, primele întâlniri dintre cei doi, atunci când Klimt îi dă primele lecții de desen, punând-o, de pildă, să privească douăzeci de minute la o cărămidă, pretinzând că o învață, astfel, să observe. Fata, care își dorește să devină actriță, începe să fie fascinată de artistul boem, nonconformist, superficial, urmărind detalii ale creațiilor sale, dar și ale gesturilor artistului. Povestea de dragoste constituie o ilustrare a unui mod libertin și superficial de a percepe sentimentele umane (nu degeaba Klimt îi explică la un moment dat că este pasionat de analiza mușchilor și că orice model are valoare doar pentru desenul său). Adică, arta pare să ia locul omului pentru Klimt, dar această atitudine nu îl împiedică să mențină și să sporească pasiunea fetei pentru el, în ciuda diferențelor dintre ei, a incompatibilității și a nestatorniciei artistului. Pasiunea se transformă, odată cu trecerea anilor, într-un sprijin reciproc și într-o dovadă a prieteniei, dincolo de orice pasiune sau obsesie.

Dincolo de ilustrarea unei pasiuni care va conduce către pictarea Sărutului de către Gustav Klimt, ochiul de artist al Emiliei (devenită o croitoreasă celebră în epocă) prezintă detalii ale societății acelor timpuri, relațiile din familia lui Klimt, dar și relațiile acestuia cu alte modele, surse pentru alte tablouri recunoscute ale artistului. Astfel, se pare că numele ei va fi ultimul rostit de Klimt în această lume: nu al unui tablou, nu al unui model, ci al unei ființe, dovadă că relația lor este una mult mai puternică.

„Dacă vreți să aflați lucruri despre mine și ce-mi doresc, uitați-vă la picturile mele” este unul dintre îndemnurile lui Klimt regăsite și în această carte. Poate că azi, în lumea care nu mai are atâta răbdare cu arta, traseul invers poate să ducă la cunoașterea artistului, fără să îi scadă cu nimic din valoare. Sărutul pictat de Elizabeth Hickey reprezintă o lecție artistă de cultură generală. După ce ai citit-o, nu se poate ca măcar online să nu cauți tablourile lui Klimt și să le privești. Cu alți ochi și cu aceeași mirare.

 

Cartea poate fi comandată aici: Libris

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *