Beniamin B.
Ingredientele unei săptămâni educațional-artistice, pe scurt: cinci țări, zeci de texte literare, șapte zile pline de ateliere, chinestezie îmbibată cu emoții și scenă, suficient de multe abordări (prea) non-formale, curiozitate debordantă și curajul individual de a explora magia unui schimb de tineri Erasmus+ cu aproape 30 de adolescenți. O prea frumoasă incursiune în lumea educației non-formale a fost săptămâna dedicată proiectului Erasmus+ „DIGI-LIT”!
Așteptările care preced unui experiment educațional variază destul de mult în rândul celor care se avântă într-o astfel de aventură, proiectele de tip Erasmus+ fiind un exemplu veritabil în acest sens. Tineri adolescenți care călătoresc pentru prima dată în altă țară, anxietatea și poate frica de a interacționa cu colegi din alte culturi și bazine ideologice, provocări logistice multiple, îngrijorări ce țin de bariera lingvistică, entuziasmul prieteniilor ce stau să se lege, culorile și aromele suvenirurilor pregătite pentru cei ai căror nume nu îl cunoșteau încă – un mozaic de emoții, stări și gânduri care au constituit o săptămână de vis pentru participanții proiectului Erasmus+ „DIGI-LIT”.
Inițiativa, un concept marca Filologisme, a urmat dorința de a promova literatura și digitalizarea acesteia în rândul adolescenților din România, Turcia, Croația, Spania și Letonia, prin intermediul educației non-formale. Acompaniați de soarele generos al lunii iulie, am gătit un periplu educațional marcat de frumusețea poeziilor, basmelor și povestirilor, a romanelor și a teatrului. Garniturile principale au fost muzica și expresivitatea corporală, iar condimente de înaltă ținută au fost luminile, un dram de parfum și Scena – portalul către profunzimea exercițiului literar. Le detaliem pe rând, cu două exemple metodologice.
Poezia. Cum am putea explora pe deplin literatura fără a ne apleca ființa asupra acestui balsam pentru suflet? Dintre toate exemplele, ne oprim la Haiku și expresivitatea prin trilogie – concept de o zi. Dezmorțim emoțiile și spiritul, corpul și zâmbetele matinale, prin joacă în grupuri de trei. Continuăm cu scriere automată despre propria persoană – concluzionăm cu un element dominant, ne chestionăm starea vremii interioare și recapitulăm caracteristica principală pe care am descris-o cu o zi înainte prin comunicare non-verbală. Le transpunem în mișcare repetitivă și construim coregrafii la care adăugăm muzică, totul pe scenă. Din cuvinte simple, trecem la un carusel de emoții. Continuăm cu puțină teorie și începem să construim versuri, inclusiv cu ajutorul unor generatoare AI (explorăm digitalizarea și din această perspectivă). Închidem ziua cu coregrafii simple și fluide în grupuri de trei participanți, expresia emoțiilor nestăvilite ale unor adolescenți care nu și-au imaginat literatura transpusă într-un act de performance atât de natural.
Povestiri și basme. Navigăm prin medii acvatice, selenare, deșert și păduri doar pentru a ne încălzi imaginația, construim fotografii chinestezice în care fantezia capătă un rol tot mai important. Inițiem discuția despre proza fantastică prin exemple naționale și deconstruim personaje, narațiune, simboluri și decor, căutăm valorile pe care le prioritizează fiecare autor. Continuăm cu creionarea personajelor pe care vrem să le punem într-o mică scenetă , inclusiv prin generarea de caractere 3D și reasamblăm elementele anterioare într-un basm internațional. Fiecare dintre participanți a parcurs același proces, la ceas de seară, având un număr de 6 noi basme ori povestiri de mare ținută. Muzică, lumini, costume, decor, scenarii de o complexitate ridicată, coregrafii, suspans, efecte speciale, nicio barieră lingvistică: un festival de-a binelea! Așa cum actorii se întâlnesc cu publicul la finalul avanpremierei, la fel a fost și în cazul nostru. Doar că toți am fost actori și public. Sub luna imensă de roșie ce era, ne-am îmbrățișat, lăudat și alinat eventualele supărări de „putea fi mai bine” și ne-am pregătit pentru o nouă zi de aventuri literare.
Întreaga săptămâna am dedicat-o unei explorări literare inedite, am încercat să transmitem tinerilor „drag de citit”, i-am ghidat spre un spectru de emoții ce pot fi accesate diferit în funcție de fiecare gen literar și am încercat, într-un mod echilibrat, să integrăm dimensiunea digitală a acestui subiect. Dintr-o perspectivă pur metodică, programul de activități a implicat un grad ridicat de adaptabilitate în facilitare pe fondul integrării de instrumente digitale în sincretismul corporalitate-literatură-scenă. Frumusețea și succesul unui program educațional Erasmus+ bine construit își are originea în utilizarea de metode testate și care și-au demonstrat impactul. Magia unui astfel de program vine, însă, din libertatea acordată unor adolescenți în a-și accesa zona de alfabetizare emoțională prin activități aparent non-conformiste și care îi determină în mod subliminal să devină interesați de literatură, artă și cunoaștere, în general.
Am senzația că relatăm istoria unui basm de o săptămână aici. E o senzație încă foarte vie pentru că despre asta a fost schimbul de tineri „DIGI-LIT”: confluențe literare, emoții, candoare printre rânduri de poezie în care ne-am descris personalitatea, instrumente digitale-suport pentru literatură, prietenii care cresc în prezent, un salt în descoperire personală, promisiuni de a continua. Atât ei, participanții, cât și asociația Filologisme, prin noi proiecte Erasmus+!