Beniamin B.
Sofi Oksanen, 2021, Parcul pentru câini, Iași, Polirom, 400 p.
Lectura acestei cărți este contemporană cu tragedia umanitară prin care trece țara vecină nouă. Voi încerca să nu minimizez coincidența citirii acestei cărți cu călătoria pe care am avut-o în unele dintre locurile în care se desfășoară acțiunea romanului, undeva în luna aprilie a acestui an. O vizită de o zi în Helsinki, orașul parcurilor pentru câini, o plimbare lungă prin Tallinn, tărâm menționat cu melancolie în carte, Riga, un loc idealizat de protagonista cărții. În autosuficiența omului îndestulat cu opțiuni turistice mai mult sau mai puțin exotice, am amânat la nesfârșit explorarea Ucrainei. Șocul conflictului din țara vecină nu m-a ocolit și am cercetat tot mai mult geografia întregii țări, concomitent cu citirea cărții Sofiei Oksanen, o fidelă cunoscătoare a întregului spațiu ex-sovietic.
Olenka, Helsinki – Finlanda, 2016, parc, câini, copii, frig. Ritualul zilnic de a-și contempla cea mai adâncă traumă este întrerupt de Daria, una dintre tinerele pe care Olenka a reușit să le convingă să devină donatoare de ovule pentru oligarhi ucraineni și străini care căutau la limita legii un miracol pentru a-și desăvârși viața de familie prin nașterea unui copil. Cele două, odată prietene, se recunosc imediat, iar Olenka înțelege rostul acestui moment: Daria este o donatoare pentru femeia pe care o privesc amândouă în timp ce își plimbă copiii și cățelul, iar vizita ei în Helsinki are un scop cât se poate de clar.
Planul prezent al cărții dezvoltă un joc de anihilare între cele două femei: ambele au făcut parte dintr-un sistem de afaceri în care viața se cumpăra cu viață, selecția naturală fiind examenul unic și fără compasiune, examen organizat cu teancuri de bani gri și negri. Ambele au reușit să parcurgă fără eroare aproape întreg labirintul tenebros al comerțului cu ovule din Ucraina anilor 2000, un drum pe care nu îl duc până la capăt, controlat de personaje obscure ce le-a dărâmat amândurora orice speranță de a mai avea vreodată liniște sufletească. Pe cele două femei le leagă o crimă, identități false, o familie puternică din Donbas însetată de răzbunare, exilul într-o altă țară și femeia din Helsinki pe care o privesc în acest moment și care a primit ovule de la ambele și care are doi copii…
Olenka, un sat, Oblastia Mîkolaiv – Ucraina, 2006, acasă, mama rămasă văduvă, ploaie, pereți cu poze din copilărie. Revenirea în Ucraina, într-o realitate total diferită de aspirațiile ratate ale Olenkăi de a deveni fotomodel de talie internațională, o obligă să adulmece orice opțiune de a câștiga un venit licit. O surprindem pe Olenka, o tânără cât se poate de atractivă, cunoscătoare de limbi străine, cu tentative de a răzbi în modelling, căutând locuri de muncă inclusiv pe afișele lipite pe stâlpii de pe străzile satului. Determinată să se smulgă din mlaștina existențială în care s-a întors, se abține de la a se înscrie în registrul potențialelor „soții” pentru vizitatorii occidentali, dar acceptă o propunere de a lucra pentru o agenție matrimonială. În scurt timp, se trezește în malaxorul unei industrii în care cocktailul unei vânzări de succes conține teste de fertilitate, donatoare dispuse să-și vândă ovulele și șansele de a mai deveni mame, autorități corupte, clienți pentru care dreptul la viață se traduce în calcule sterile, adevăruri calibrate în funcție de bani și abilități excepționale de a ascunde orice tară a trecutului.
Planul trecut al cărții țese povestea Olenkăi și, implicit șablonul existențial al mii de tinere care au trecut printr-o tranziție nemiloasă în Ucraina delimitată temporal între destrămarea URSS și conflictul din estul Donbasului. Daria își face apariția în viața Olenkăi în mod subtil, un duh amăgitor și instabil, candidata perfectă pentru cel mai pretențios client pe care l-a avut clinica la care lucrează protagonista cărții. Între cele două se dezvoltă a relație aproape simbiotică, întrucât ambele știu că trebuie să își ascundă trecutul cât mai bine pentru a absorbi banii și oportunitatea de a fugi într-o altă lume la un moment dat. O bună parte din momentele tensionate gravitează în jurul acestui castel de cărți care se poate prăbuși oricând, anume povestea pe care au vândut-o încă din primele clipe în care au pășit în această industrie. Olenka devine un protector al Dariei și o promovează drept donatoarea perfect compatibilă cu soția unui fiu de oligarh din Donbas, recoltarea fiind reușită. Văzută drept un înger aducător de lumină în casa acestei familii, Olenka primește acces și privilegii pe care nu le-ar fi bănuit, inclusiv undă verde pentru a avea o relație de iubire cu garda personală a familiei.
Retrospectiva tulburătoare a propriei copilării, relatată chiar de Olenka, ni-l prezintă pe acest oligarh ca fiind tocmai omul care a aranjat uciderea prin decapitare a tatălui ei, o reglare de conturi în jurul unor mine ilegale de cărbuni. Fantomele tranziției violente din aceste regiuni își produc efecte, astfel că Olenka este pusă în fața unei decizii imposibile: siguranța mamei sau viața clientului (fiul oligarhului), acesta din urmă fiind căutat de cei care dețin capul tatălui Olenkăi, o cunosc din copilărie pe aceasta și sunt dispuși să regleze toate afacerile trecutului. Daria complotează abil cu acești criminali și, într-o veritabilă diversiune, pune la cale crima, reușind să arunce toată vina pe Olenka. În fuga disperată spre alt oraș, Olenka își vede viitorul dărâmat, inclusiv viața fiului pe care ar urma să îl aibă cu iubitul ei, de acum vânătorul ei care o va urmări până în ascunzătoarea bine camuflată din Helsinki.
Olenka, Daria, 2016, Helsinki, acasă, noapte, frig. Tentativa ratată de a-și răpi copilul o aduce pe Daria în pragul nebuniei, dar Olenka îi dă voie să-și creioneze noi planuri pentru zilele viitoare. Fără a avea nicio proiecție a ce are să urmeze, Olenka își dă seama că iubitul ei, tătăl copilului lor pe care l-a pierdut în urma fugii și cel trimis să plătească ultimele polițe e în preajmă: „am atins marginea cafetierei. Era încă caldă. Nu erai pe stradă. Nu vedeam niciun bărbat necunoscut. Cu toate acestea, trecuseși pe mine pe-acasă. Erai deja aici. Mi-am privit degetele. Respiram calm. Nu îmi era teamă. Nu voi fugi. Nu voi țipa. Doar voi inspira adânc și rar”.
Cu o acțiune demnă de ecranizare, planuri temporale alternate, context social ilustrat cu multă acuratețe, personaje cu o personalitate profundă, intriga creionată în jurul decepțiilor și epuizării sufletești, Parcul pentru câini are resurse suficiente pentru a ne captiva prin tulburare emoțională și introspecție în penumbrele propriului trecut. Un volum imens de detalii vizuale este pus la dispoziția cititorilor, unele chiar savuroase, așa cum sunt gravurile de pe pietrele funerare dintr-un cimitir în care odihnesc rudele iubitului Olenkăi. Situații cotidiene, umor plin de sarcasm, subtilități politice și o permanentă blamare a condițiilor de trai, toate sunt oferite printr-un maraton descriptiv, care îngăduie cititorului pauze de la acțiunea furibundă a acestei cărți.
Cartea poate fi comandată aici: Libris