Războiul care trebuia să pună capăt tuturor războaielor

Ștefan-Marius DEACONU

Niall Ferguson, 2021, Marele Război: 1914-1918, Iași, Polirom,  515 p.

O lectură despre Primul Război Mondial poate părea demodată acum, când mijloacele de a purta luptele s-au modificat considerabil. Acest lucru însă este departe de a fi adevărat. În aceste momente în care europenii sunt martori ai unui conflict militar fără precedent după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, cred că opțiunea pentru volumul lui Niall Ferguson este una inspirată. Încleștarea dintre națiunile europene din urmă cu mai mult de un veac a produs reverberații la nivel planetar, ajungând ca până la finalul conflictului să fie implicate toate continentele. A fost, cu adevărat, un război care a schimbat lumea, atât din punct de vedere al arhitecturii politice, cât și din punct de vedere al geografiei statelor lumii. Puterile înfrânte au fost epuizate economic și moral pentru mai mulți ani. Totuși, modul în care Cei Patru Mari (SUA, Marea Britanie, Franța și Italia) au condus lucrările de la Paris (Versailles), cu tratatele subsecvente semnate la Saint Germain, Neuilly, Trianon sau Sèvres, au creat pre-condițiile viitorului conflict mondial. Acest lucru s-a întâmplat, poate, pentru că unii lideri nu au înțeles în profunzime cauzele care au determinat izbucnirea Marelui Război, cauze puțin cunoscute în rândul publicului larg chiar și astăzi.

Argumente și contraargumente pentru război între economiști și militari

Niall Ferguson este unul dintre cei mai bine cunoscuți istorici din Marea Britanie, fiind totodată și unul dintre cei mai citiți autori contemporani în domeniu la nivel global. Parcursul său academic este impresionant, fiind astăzi Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University), respectiv la Harvard University. Polirom a publicat mai multe volume semnate de Ferguson, printre care Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea modernă sau Piața și turnul. Rețele, ierarhii și lupta pentru putere. Scoțian la origine, Niall Ferguson argumentează în introducerea volumului opțiunea sa personală pentru acest subiect (printre altele, a avut un bunic care a luptat, a fost rănit, dar a supraviețuit Primului Război Mondial).

Cei care se așteaptă la o relatare în detaliu a luptelor de pe fronturile Primului Război Mondial nu vor fi entuziasmați când vor parcurge primele pagini ale acestui volum. Trebuie să menționez că, înainte de toate, acesta se concentrează mult pe cauzele care au condus la izbucnirea lui. Ferguson ne propune o incursiune în raporturile dintre marile puteri europene la sfârșitul secolului al XIX-lea, respectiv începutul secolului XX. Pretendenți precum Germania sau Austro-Ungaria încercau să conteste echilibrul unei lumi în care Marea Britanie încă avea un rol central. Datele precise despre creșterea economică a statelor, accelerată după Revoluția industrială,  precum și explicațiile amănunțite despre relațiile financiare între state ne ajută să înțelegem de ce, în ciuda unor manifestări periodice de nemulțumire, persoanele aflate în conducerea principalelor state nu au perceput iminența și impactul unui astfel de război, care să altereze semnificativ piețele financiare și să modifice status quo-ul existent. Rolul bancherilor a fost unul semnificativ, însă strădania lor de a evita războiul (cu lordul Rothschild jucând un rol important) a fost în zadar. Chiar și așa, nevoia statelor de a se finanța a făcut ca aceștia să joace un rol determinant în continuare. De asemenea, finanțiști care astăzi fac parte din literatura de specialitate obligatorie pentru orice student în economie – precum John Maynard Keynes – nu au reușit să prevadă escaladarea semnificativă a conflictului.

Putem vorbi de un dans al iluziilor în cazul tuturor puterilor, care au supralicitat capacitatea lor diplomatică într-o primă fază, respectiv cea militară în anii de război.

O istorie socială a Primului Război Mondial

Autorul alocă spații semnificative contextului social și cultural al vremii. Înțelegem mai bine astăzi că au existat apostoli ai războiului nu doar în rândul militarilor (demn de menționat fiind aici mareșalul german Alfred von Schlieffen, care a pregătit planul de invazie al Franței prin Belgia încă din 1906), dar și în rândul scriitorilor sau altor personalități de cultură.

De asemenea, combatanții, atât cei de acasă, cât și cei de pe front, nu sunt neglijați. Printre multiplele trimiteri la randamente sau obligațiuni, Niall Ferguson alocă spații semnificative modului în care cultura a fost „înrolată” în cadrul eforturilor de război, respectiv a vocilor emergente din literatură și nu numai care au militat împotriva războiului. Ascensiunea cinematografiei și impactul acesteia asupra moralului celor de acasă reprezintă, de asemenea, elemente pe care cititorul le va regăsi în volum. Un capitol important este dedicat și rolului presei, ziariștii devenind de cele mai multe ori adevărate instrumente de propagandă ale națiunilor beligerante. Ferguson chiar a apreciat că pe alocuri, „războiul cuvintelor” a fost purtat la o intensitate mai mare decât „războiul luptelor”. În orice caz, eforturile autorului de a ne introduce în atmosfera frontului „de acasă” sunt încununate de succes.

Marele Război: 1914-1918 reprezintă o lectură cuprinzătoare despre ceea ce a reprezentat „războiul care trebuia să pună capăt tuturor războaielor”, după cum spunea președintele american Woodrow Wilson în 1917. Purtat la o scală fără precedent, a fost o încleștare care a periclitat progresul civilizației, dar care a eliberat mai multe naționalități, unele devenind state în anii imediat următori, iar altele după prăbușirea definitivă a imperiilor coloniale. Un volum ofertant din toate punctele de vedere, care ne reamintește cât de ușor se prăbușesc anumite valori și principii sub presiunea unui război. Însă, ca orice conflict, chiar și Marele Război s-a s-a încheiat cu o pace.

 

Cartea poate fi comandată aici: Editura Polirom

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.