Războiul Rece: între „reînvierea fricii” și „triumful speranței”

Ștefan-Marius DEACONU

John Lewis Gaddis, 2021, Războiul Rece: înțelegerile, spionii, minciunile, adevărul, Iași, Polirom, 294 p.

În mai puțin de două săptămâni, vom marca trei decenii de la disoluția Uniunii Sovietice. Acest moment a fost determinat de demisia lui Mihail Gorbaciov din fruntea statului sovietic în ziua de Crăciun a anului 1991. A fost rezultatul unor prefaceri sociale profunde petrecute în ultimii ani în interiorul primului stat comunist din lume, care au generat și au fost generate de modificări și mai importante la nivel internațional. Prăbușirea colosului socialist a reprezentat, din punct de vedere teoretic, încheierea Războiului Rece.

Istoricul american John Lewis Gaddis, profesor la Universitatea Yale, este poate unul dintre cei mai în măsură profesioniști care poate realiza o sinteză cu privire la ceea a ce a reprezentat Războiul Rece. Dedicată memoriei lui George F. Kennan, autorul Telegramei Lungi, document care a modelat primii ani ai lumii postbelice și care a influențat semnificativ viitoarea Doctrină Truman, lucrarea Războiul Rece: înțelegerile, spionii, minciunile, adevărul reprezintă o lectură plăcută, ușor de parcurs și în care autorul dovedește o capacitate de sinteză remarcabilă.

Tensiuni fără precedent între superputeri

Războiul Rece continuă să suscite dezbateri aprinse între istorici. Dacă finalizarea conflictului poate fi mai ușor de situat în timp, prin dispariția unuia dintre protagoniști, momentul izbucnirii acestuia este mai greu de identificat. Cu siguranță, discursul ținut de fostul prim-ministru britanic, Winston Churchill, la Westminster College în Fulton, Missouri, pe 5 martie 1946, în care a introdus conceptul de „Cortină de fier”, reprezintă un bun delimitator din acest punct de vedere. România avea, la acel moment, un prim-ministru comunist de aproape un an.

Gaddis a optat pentru o analiză din mai multe perspective a Războiului Rece, urmând cu precădere o ordine cronologică. Sunt cuprinse toate figurile importante ale conflictului, de la Harry Truman la Mihail Gorbaciov, fiind amintite și figuri care, poate, nu au ocupat o poziție centrală în desfășurarea evenimentelor (ex. lideri ai țărilor din „lumea a treia”). Studiul a încercat să reflecte și momente de cumpănă mai puțin cunoscute ale liderilor. Spre exemplu, poziționarea lui I.V. Stalin după bombardamentele atomice americane de la Hiroșima și Nagasaki, când a conștientizat supremația militară a SUA și a concentrat eforturile sovietice către dezvoltarea propriului armament nuclear sau încercarea patetică a președintelui american George H. W. Bush de a-i descuraja pe ucraineni să își obțină independența în raport cu URSS, într-un discurs susținut în fața radei care i-a atras porecla de „Pui de Kiev” (1991).

La un pas de distrugere reciproc asigurată

Evoluția evenimentelor din Războiul Rece s-a realizat, în parte, urmărind liniile directoare ale statelor „beligerante”. Gaddis prezintă cele mai importante doctrine îmbrățișate sau perpetuate de liderii americani și sovietici de-a lungul conflictului. Fie că e vorba despre Doctrina Truman (și Planul Marshall), MAD (distrugere reciproc asigurată), Nixon sau Ford, ele sunt prezentate și exemplificate astfel încât să fie accesibile cititorilor.

De asemenea, momentele de maximă intensitate, precum doborârea avionului american de spionaj U-2 în mai 1960 (și capturarea pilotului Francis Gary Powers), criza rachetelor din Cuba sau conflictele sângeroase din Coreea, Vietnam sau Afganistan, sunt relatate pe larg, cu accent pe cauzele și deznodământul acestora. În ciuda unor ani de detensionare și echilibru între SUA și URSS, omenirea a fost pe toată perioada Războiului Rece aproape de un război nuclear care ar fi avut un deznodământ tragic.

La aproape trei decenii, Războiul Rece: înțelegerile, spionii, minciunile, adevărul reprezintă un instrument care ne ajută să înțelegem mai bine și mai detașat această perioadă. Deschiderea arhivelor și eforturile colectivelor de istorici din întreaga lume au condus la o reconstituire în detaliu a evenimentelor întinse pe mai bine de 44 de ani. Desigur, sunt încă multe necunoscute și multe dimensiuni (inclusiv cea culturală) care necesită încă atenția specialiștilor în domeniu. Situația geopolitică în multe regiuni ale lumii este, încă, tributară moștenirii din Războiul Rece. Constrângerile suferite de populațiile afectate în mod direct sau indirect de conflict sunt încă vii în memoria oamenilor. Prin urmare, acest capitol al istoriei rămâne unul de actualitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.