filologisme.ro

Anca-Teodora Șerban-Orescu, 2014, Romanian Perspectives on America. Constructions of America in the Prose of the Romanian Diaspora after the Cold War, Iași, Institutul European

15 ian. 201915 ian. 2019filologisme.ro Comment

Lucrarea Ancăi-Teodora Șerban-Oprescu constituie un studiu de ansamblu al fenomenului diasporei, privit dintr-o dublă perspectivă: globală, respectiv identitar românească. Procesul de constituire a [...]

Despre o seară de poezie cu Nora Iuga și Albert Denn

14 ian. 201915 ian. 2019filologisme.ro Comment

foto: Librăria Humanitas Kretzulescu Ieri, la librăria Humanitas Kretzulescu, nu puțini au fost cei care s-au adunat pentru a-și pipăi tălpile alături cu [...]

Lucian Boia, 2018, De la Dacia antică la Marea Unire. De la Marea Unire la România de azi, București, Humanitas

9 ian. 20199 ian. 2019filologisme.ro Comment

„La 100 de ani de la Marea Unire avem datoria să ne reparăm țara”. Cu acest îndemn se încheie Cuvântul înainte din cartea [...]

Evaluarea negativă din gastronomie: varză, ghivechi, tocăniță, chisăliță

4 ian. 20195 ian. 2019filologisme.ro Comment

Deseori, în domeniul evaluării sunt întâlnite elemente lexicale preluate din alte sfere semantice decât cele care aparțin, în mod natural, cadrului semantic al [...]

Yvoire, tărâmul de poveste, mereu în sărbătoare

26 dec. 20189 ian. 2019filologisme.ro Comment

Undeva, pe lacul ce pare infinit, Léman sau Geneva, la poalele Alpilor, se găsește un tărâm de poveste, o cetate medievală fortificată protejată [...]

D’ale zilei: „doctoră”, „burlăciță” și „gangsteriță”

17 dec. 201817 dec. 2018filologisme.ro Comment

În limba română, femininul unor substantive se formează cu sufixul -iță, cum ar fi actriță, barmaniță, chelneriță etc. Un exemplu arhicunoscut care ridică [...]

Ileana Racheru, Stanislav Secrieru, Angela Grămadă, 2012, Caucazul de Sud după 20 de ani, București, Curtea Veche

12 dec. 201812 dec. 2018filologisme.ro Comment

De-a geopolitica ex-sovietică (sau despre dragostea cu forța) Fiind oarecum implicat conjunctural în câteva activități educaționale care vizau spațiul ex-sovietic, am descoperit universul relațiilor [...]

Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, un ideal democratic

5 dec. 20185 dec. 2018filologisme.ro Comment

Sursă foto: Raul Stef via Inquam Photos Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, pe scurt INST, a împlinit 25 de ani de la înființare [...]

Despre 1 Decembrie, cu bucurie

1 dec. 20181 dec. 2018filologisme.ro Comment

„Strălucitoare este ziua zilelor, când după atâta suferinţă şi aşa de multe jertfe, suntem pentru totdeauna cu toţii laolaltă, înfăptuind astfel visul de [...]

(11. Muzeul Egiptean din Cairo) Muzeul Egiptean: Faraonii, între mit și realitate

30 nov. 201830 nov. 2018filologisme.ro Comment

O vizită în Egipt nu putea fi completă fără o oprire la Muzeul Egiptean din Cairo. Un simbol renumit al țării, muzeul te [...]

Daniel Andreșoi - Examenele naționale și viața: cu și fără grile!

Nu știm încotro ne îndreptăm în educație? Cum să nu știm? Valorile culturale ale umanității sunt obiectivul educației. Putem construi ceva fără teorema lui Pitagora? E de 2500 de ani și tot avem nevoie de ea. Homer, Balzac, Shakespeare, Tolstoi, Dostoievski pot fi ocoliți? Oricum am schimba programele școlare, urmărim aceleași obiective ca marii gânditori și creatori ai umanității. Altfel, ajungem să cultivăm mediocritatea.

Popescu Constantina - Competența de argumentare, între școală și viață?

Instructiv. Interesant. Argumentat.

filologisme - Variante regionale actuale în Moldova și-n Oltenia. Partea I

Domnule Profesor, vă mulțumim pentru comentariu. Dat fiind că variantele locale sunt izolate, nu întotdeauna pot fi atestate toate formele/sensurile, de aceea multe dintre ele nici nu există în dicționarele limbii române. Ne bucurăm, deci, să aflăm că există și în Vrancea această variantă!

Marius - „Ca lumea” și „calumea” în comun cu lumea. Câteva observații

Da! K Lumea. Tinerețe, ce vremuri! Nici argoul nu mai e ce-a fost!

Marius - Variante regionale actuale în Moldova și-n Oltenia. Partea I

Și in Vrancea, în zona deluroasă și montană, modelul din lemn de sub acoperiș (cu rol de protecție și ornamental) tot florărie se cheamă.