Alina ROINIȚĂ
Bertrand Russell, 2021, Viitorul omenirii și alte eseuri deloc populare, traducere de S.G. Drăgan, București, Humanitas, 231 p.
Dintre toate rolurile pe care le-a îmbrăcat Betrand Russell, cred că cel mai bine i s-au potrivit cele de filozof și activist. În cartea de față, latura filozofică a eseurilor lui B. Russell este perfect scoasă în evidență de forța activistă cu care militează pentru valorile liberale în care a crezut dintotdeauna.
Viitorul omenirii și alte eseuri deloc populare reprezintă o colecție de douăsprezece eseuri care trec cititorul prin multe dintre principiile și valorile de bază ale lui Russell. Începând prin a clarifica ce este însăși filosofia și cum ar trebui să ne raportăm la ea, prin anti-dogmatism, cartea deslușește multe dintre neliniștile lumii actuale, fie că este vorba despre viitorul omenirii și șirul încă lung al războaielor de care omenirea nu va scăpa prea curând, rămânând doar trei posibile situații salvatoare, fie că este vorba despre raportarea la smintelile epocilor care țin umanitatea într-un soi de umbră, fie că este vorba despre formele diverse pe care continuă să le aibă libertatea.
„Nu e rezonabil nici să sperăm că dacă nu se întreprinde nimic decisiv, războaiele totuși nu vor avea loc. De când lumea, ele au izbucnit din când în când și, de bună seamă, vor izbucni din nou, mai devreme sau mai târziu, în caz de omenirea nu adoptă vreun sistem care să le facă cu neputință” (p. 65).
Cruzimea care devine laitmotiv în războaie este depășită, în eseurile lui B. Russell, de un concept total opus, compasiunea. În opinia lui, doar militând pentru pacifism și arătând compasiune pentru înseși inimile celor mai împietriți, se poate obține o pace durabilă:
„Oricine își dă seama că orice maniac criminal va deveni și mai criminal dacă e făcut să sufere”, fiindcă „cei supuși la pedepse rareori învață să simtă bunătate față de oamenii care îi pedepsesc. ” (p. 138).
Activismul lui Russell și politica sa anti-război sunt bine-cunoscute. Totodată, la fel de cunoscută este și răzvrătirea sa împotriva modelelor de credință și superstiție care au tot condus lumea și care au renăscut sub diverse forme în toate societățile. Russell suprimă aceste „idealuri” și, mai cu seamă, superstiții și practici, considerându-le formule credule și fățarnice, care se împotrivesc cunoașterii.
„Omul e un animal rațional – mie, cel puțin, așa mi s-a tot spus. Pe parcursul unei vieți îndelungate, am tot căutat dovezi în favoarea acestui enunț, dar deocamdată nu am avut norocul de a da peste ele, deși am scotocit prin numeroase țări, întinse pe trei continente. Dimpotrivă, am observat cum lumea se afundă mai departe în sminteală. Am văzut mari națiuni, aflate pe vremuri în fruntea civilizației, cum sunt duse de nas de către predicatori ale unor absurdități bombastice. Am văzut cruzimea, persecuțiile și superstițiile crescând rapid, în salturi, încât aproape că am atins punctul în care elogiul raționalității trece drept semn că persoana care-l formulează trebuie considerată o relicvă care, din păcate, a supraviețuit unei ere apuse” (p. 104).
Aș evidenția, mai departe, o idee dintr-un eseu dedicat funcțiilor dascălului, unde B. Russell construiește poate cea mai complexă portretizare a celui care este pilon al îndrumării, al schimbării și al cunoașterii din societate: profesorul. Miza acestei descrieri constă, în bună parte, în acel impuls lăuntric, care ar trebui să ghideze întreaga activitate a unui dascăl, fără ca acesta să se lase încătușat de autoritățile exterioare, indiferent de natura lor.
„Sentimentul de independență intelectuală este esențial pentru exercitarea cum se cuvine a funcțiilor dascălului, căci menirea lui este de a contribui, prin cunoștințele și rezonabilitatea pe care le posedă, la formarea opiniei publice” (p. 156), fiindcă indiferent de tipurile de organizare, de cine conduce o țară, un dictator sau un democrat, dascălul trebuie să aibă o libertate de acțiune, el însuși fiind un „gardian al civilizației” (p. 161).
Dincolo de multe controverse din carte cu care cititorii pot agrea sau nu, eseurile lui Bertrand Russell sunt un răspuns pentru multe dintre frământările lumii actuale. Cartea este scrisă cu mult tact, într-o analiză comparativă extinsă pe diverse problematici, cu umor, ironie, îndoială etc. Fiindcă toate acestea mai pot, astăzi, nu doar să ne reamintească de „ultimul supraviețuitor al unei epoci defuncte” (p. 231), ci să ne plaseze într-un context în care întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, cunoașterea e cheia, dar imaginația e nemărginirea.
Cartea poate fi comandată aici: Libris