Howard Gardner, Katie Davis, 2015, Generația APP.  Cum navighează tinerii prin universul digital al identității, intimității și imaginației, traducere din limba engleză de Ligia Sarivan, București, Sigma, 254 p.

de Alina PARTENIE

În lumea actuală, tehnologia a devenit o prezență constantă în viețile tinerilor, cu atât mai mult cu cât ei sunt cei mai expuși și mai prezenți în lumea digitală. Abordarea tehnologiei din perspectiva generațiilor este preluată și de două generații diferite de cercetători: Howard Gardner și Katie Davis. Howard Gardner este un psiholog cognitivist american, cunoscut mai ales pentru teoria inteligențelor multiple, profesor de științe cognitive și științe ale educației la Harvard Graduate School of Education, de la Universitatea Harvard. Printre volumele sale traduse în română se numără și Mintea disciplinată, Inteligenţe multiple. Noi orizonturi, Mintea umană. Cinci ipostaze pentru viitor, Adevărul, frumosul şi binele. Katie Devis este o tânără cercetătoare preocupată de educație și de problemele actuale ale tinerilor.

Primul capitol este unul introductiv. Ideea cărții despre „nativii digitali” (p.1) și cei trei I (identitate, intimitate, imaginație), care s-au modificat odată cu dezvoltarea tehnologiei și impactul acesteia în viața umană, a venit în urma unei discuții dintre trei reprezentanți a trei generații diferite care observă, cu surprindere, diferențele de percepție asupra acelorași realități. Astfel, cea mai potrivită denumire pentru generația actuală este de Generația APP, cea care găsește totul prin intermediul unor aplicații, facilitându-și, astfel, existența. Totuși, există o influență dublă a acestora: aplicațiile pot deveni surse de inspirație sau ne pot limita atunci când devenim dependenți de ele. În această carte, afirmațiile sunt susținute prin culegere de date și prin interviuri: de la tineri sau de la adulți, dar și prin cercetarea diferențelor dintre produsele artistice ale diverselor generații pentru o perioadă de 20 de ani. Astfel, scopul este să ofere o definire a unei generații nu biologic sau sociologic, așa cum au fost delimitate generațiile anterioare, ci prin raportare la tehnologiile pe care le folosesc.

Capitolul al doilea, intitulat „O discuție despre tehnologie”, reia principalele repere ale apariției și dezvoltării tehnologiei, precum și impactul acestora față de cei trei I. În ceea ce privește identitatea, „îți poți defini o identitate mai puternică” sau, dimpotrivă, poți primi „o identitate la pachet sau un ciclu nesfârșit de difuzie a rolurilor” (p. 32). Referitor la intimitate, impactul este același: „poți accede la relații mai profunde și mai trainice sau poți sfârși cu o etichetă” (p. 33). Imaginația este și ea influențată de tehnologie atât în sens pozitiv (putând deveni din ce în ce mai creativ), cât și în sens negativ (devii mai „leneș”, mai predispus la imitație, mai supus stereotipurilor).

Capitolul al treilea, intitulat „Interpretând generațiile. De la biologie la cultură și tehnologie”, propune o incursiune în delimitarea generațiilor. Gardner și Davis susțin că o primă delimitare este una biologică, aflându-ne într-un șir continuu de generații între care pot apărea diferite conflicte. O altă perspectivă are în vedere delimitarea generațiilor prin experiențele comune care le definesc. Astfel de generații au fost căutate și în literatură de Flaubert sau Goethe. Spre deosebire de generațiile anterioare, generațiile tehnologice se schimbă din ce în ce mai repede, existând astăzi generații care se definesc prin tehnologie, având în vedere că nu au cunoscut și o lume fără tehnologie.

Capitolul al patrulea se oprește asupra identității și formelor acesteia în epoca tehnologiei. Chiar dacă mulți dintre tineri consideră că nu există diferențe între eul offline și eul online, totuși, „pe Facebook, oamenii sunt mai atenți cu felul în care par să trăiască, decât cu trăitul pur și simplu” (p.63). Astfel, identitatea actuală a tinerilor se orientează mai degrabă spre exterior. Această orientare pragmatică pare să fie influențată și de traiectoria individualistă a societăților actuale și conduce, parcă inevitabil, spre narcisism. De altfel, narcisismul este însoțit, în identitatea offline de „neliniște, îngrijorare, tristețe, sentimentul izolării” (p.77). Expunerea la dizpozitivele digitale presupune avantaje și dezavantaje asupra percepției identității, deoarece „noile tehnologii deschid noi oportunități de autoexprimare. Dar înjugarea propriei identități la anumite caracteristici ale acestor tehnologii (…) conduce la sărăcirea sineui” (p. 91).

Capitolul al cincilea al cărții analizează modul în care utilizarea aplicațiilor influențează relațiile intime. Este clar că tinerii comunică în moduri diferite și diversificate prin intermediul mijloacelor tehnologice. Paradoxal, aceste forme de comunicare au dus tot mai frecvent spre izolare și însingurare, un exemplu fiind cazul membrilor familiilor din ce mai izolați unii de alții, din ce în ce mai preocupați de conexiunea digitală. În ceea ce privește dezvoltarea relațiilor prin prisma tehnologiei, se remarcă superficialitatea, caracterul lor de scurtă durată și, mai ales, absența empatiei.

Capitolul al șaselea se oprește asupra rolului aplicațiilor în dezvoltarea imaginației, aducând în discuție aplicațiile utilizate în domenii dintre cele mai diferite, dar cu precădere în sfera artistică: desen, muzică, realizatori de filme etc. oferind atât perspectiva tinerilor creatori, cât și a profesorilor lor care pot avea un alt punct de vedere asupra succesiunii generațiilor. La final, după o concluzie sintetică asupra celor prezentate, autorii se opresc asupra altor domenii extrem de importante dincolo de cei trei I: religia, etica și educația.

Scrisă într-un limbaj accesibil cu multe date empirice, bine documentată și având o temă actuală, Generația APP. Cum navighează tinerii prin universul digital al identității, intimității și imaginației se adresează tuturor celor care interacționează cu tinerii, începând de la părinți și profesori. Mai interesant este că povestea este spusă la persoana I: cei doi autori apropiindu-se, astfel, de generația al cărei profil îl construiesc. Volumul răspunde unor neliniști actuale, dar lasă deschise și alte posibilități de analiză pentru a transforma tehnologia într-un aliat al tuturor.

 

Cartea poate fi comandată aici: www.libris.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *