Corina HAGIU
Cartea Biblioteci în aer liber, scrisă de Marta Petreu și aparută la editura Polirom, în 2014, este o culegere de publicistică impresionantă care se concentrează în portretele literare și culturale ale celor pe care autoarea i-a întâlnit, citit și apreciat de-a lungul vieții. Cartea de față prezintă o colecție de descrieri care îmbină înțelegerea caracterului, acuitatea istoricului filosofiei și a pasionatului de cuvinte, precum și dragostea și respectul față de multe dintre persoanele evocate, cum ar fi: „l-am iubit și îl iubesc pe Alexandru Vona, căci iubirea nu moare cu moartea celui iubit, ci numai deodată cu moartea celui care iubește” (p. 107), „putem să spunem liniștit că, dacă nu ar fi existat (Nicolae Manolescu), literatura română și întreaga cultură românească din 1962 ar fi arătat altfel, și anume cu mult mai rău” (p. 95).
Marta Petreu este ardeleancă, iar acest fapt face parte din structura ei spirituală, politică, biografică. În antologia Biblioteci în aer liber acordă o importanță deosebită cenaclurilor și scriitorilor din aria geografică specifică ei, Ardealul. Un alt spațiu care pare destul de interesant și important pentru Marta este cel franțuzesc, Parisul. Aici se concentrează asupra scriitorilor și oamenilor de cultură români care au ajuns cunoscuți în capitala franceză, cum ar fi Cioran, Ionesco, Țepeneag, Vona, Tacou. Antologia cuprinde și oameni de cultură din alte arii geografice ale României, precum ieșeanul Vladimir Tismăneanu, pe care îl descrie astfel: „scrie ca un om perfect liber – și este un asemenea om. Alegerea sa voluntară, deopotrivă profesională și morală, a fost să studieze și să scrie despre totalitarismele secolului al XX-lea, și anume de pe poziția unui democrat liberal. O face asumându-și, la vedere, mereu și mereu, părinții, adică originea într-o familie de comuniști. Și asumându-și foarte limpede și ruptura” (p. 233-234).
Biblioteci în aer liber este împărțită în patru secțiuni, acestea fiind diferite ca număr de pagini și conținut. Aproximativ trei sferturi din carte sunt ocupate de prima secțiune numită „Oameni și cărți”. Această parte prezintă evocări memorialistice despre persoane și personaje pe care autoarea le-a cunoscut direct, dar și evocări indirecte construite pe baza lecturilor sau a evocărilor altora despre personalități cum ar fi Eugen Lovinescu sau Elena Vianu. A doua secțiune este intitulată „Cărți”, iar accentul este pus pe litera tipărită și relatările despre autori. Este vorba despre o serie de recenzii atent selectate. Cea de a treia secțiune, „Teze neterminate”, adună o serie de note si fragmente insuficient de consistente sau consolidate pentru a se constitui în cărți, eseuri, articole de sine stătătoare. Ultima secțiune reprezintă un pamflet de aproximativ zece pagini scris și rostit în 2010, la un simpozion al jurnaliștilor ca răspuns la campania dezlănțuită în urma publicării cărții „Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu și Mihail Sebastian”, care i-a atras critici din partea adepților ambelor părți, fiind deranjați de dezvăluirile inedite pentru unii, cunoscute, dar ascunse de alții, despre tinerețea absolutistă de dreapta a lui Sebastian sub influența tutelară lui Nae Ionescu.
Marta Petreu nu evită polemica și știe că ceea ce scrie are puterea de a naște polemică. Pe lângă critici, ea se bucură și de multe aprecieri, iar biografia sa cuprinde o listă impresionantă de premii. Autoarea nu pare să fie interesată de părerea criticilor, ci mai degrabă caută să se adreseze unui public țintă: „Mi-ar plăcea să pot pune pe coperta cărților mele: interzis criticilor literari, carte pentru doctori, ingineri, profesori, învățători, frizeri, tâmplari, strungari și țărani. Ar fi și o formă de cinste din partea mea, pentru că, de fapt, la acești cititori aș vrea să ajung. Câteodată, miraculos, am ajuns” (p. 320).
Cartea poate fi comandată aici: Libris