Alina ROINIȚĂ
O plimbare în București poate scoate la suprafață o serie de extravaganțe lingvistice, care ne arată că putem scorni un dicționar al locurilor și al localelor (și nu cele literare!), care să cuprindă denumiri dintre cele mai moderne. Inversarea unui sistem de valori, după cum ar zice unii, poate reprezenta sursa pentru unii antreprenori în alegerea denumirilor pentru afacerea lor, însă din punct de vedere lingvistic este cel puțin interesant de observat ce putem descoperi.
Nu departe de centrul orașului, la Piața Alba Iulia, vom găsi un restaurant care se numește Arogant. Dacă mergem să căutăm sensul într-un dicționar, e ușor a vedea că arogant desemnează „o persoană care are o atitudine de impertinență, o purtare obraznică și sfidătoare” (dexonline), așadar evaluarea este aproape întru totul negativă. Cu toate acestea, adjectivul arogant este folosit deseori cu un sens pozitiv, mai ales atunci când cineva își exprimă o atitudine superioară asupra altora, după cum se poate observa și din exemplele găsite aleatoriu, pe internet: „Dacă vă deranjează părinții și profesorii sau vreți să vă impresionați prietenii, aroganța este foarte ușoară. Tot ce trebuie să faceți este să ajustați ușor comportamentul dvs. și, în curând, veți deveni persoana înnebunită pe care ați dorit mereu să o fiți!” (itholo.ru), „Aroganța, o caracteristică pentru cei puternici?” (pato.ro), „Ești antrenat pentru aroganțe? Câștigă 200 de euro în fiecare zi la Morning ZU” (radiozu.ro) etc. Este interesant de observat cum titlul unei astfel de știri devine instant atrăgător pentru public, mai ales pentru că incită la descifrarea sensului arogant. Astfel, trăsăturile aroganței capătă o evaluare pozitivă și par a fi destinate numai unor categorii de persoane, considerate că fac parte dintr-un registru superior (al lumii, eventual).
Nu la mai mult de zece minute cu mașina de Piața Alba Iulia, pe Bulevardul Mărășești, găsim un alt restaurant, ceva mai diferit, dar la fel de interesant sub numele său: B3ton Restro Bar. Pe lângă folosirea formei cu cifra 3 în locul literei e, cuvântul beton este folosit cu sensul argotic, așa cum apare înregistrat și în dicționarele limbii române: „indestructibil, de nedepășit, formidabil” etc. (Dicționar de argou al limbii române, 2007). Ocurențe ale acestor sensuri apar deseori în comunicarea orală și sunt frecvent înregistrate și în mediul virtual, după cum se poate vedea în următoarele exemple: „E BETON să ai o carieră în turism” (recrutare-turism.ro), „Măi să fie, arăți beton!” (pinterest.com), „M. A., un parlamentar beton!” (tribuna.ro) etc. Formele înregistrate pot avea valori morfologice diferite de această dată, fie intră într-o structură verbală impersonală, precum: e beton, după modelul e bine, e rău, e necesar, e greu etc., fie apar ca adverbe sau adjective. Trebuie remarcată însă inventivitatea în alegerea unui astfel de titlu, dat fiind că poate fi considerat și provocator, și ușor agresiv, și în mod cert se apreciază ca fiind cea mai bună alegere pentru un prânz, în București.
Deplasându-ne mai spre centrul capitalei, chiar până în inima sa, pe Calea Victoriei, întâlnim un alt restaurant, ceva mai sofisticat de această dată: Koketerie, care se recomandă ca un bistrou cu specific urban. Denumirea restaurantului provine, firește, de la varianta cochetărie, cuvânt preluat din franceză (coquetterie), și desemnează „o purtare inspirată de dorința de a plăcea unei persoane de sex opus” (dexonline). Așadar, denumirea restaurantului ar trebui să atragă o anumită categorie de persoane, într-un mediu cât se poate de grațios. Înlocuirea consoanei ‘c’ sau a grupului ‘ch’ cu ‘k’ este un fenomen de masă aproape, socotit la modă în urmă cu câțiva ani, care, se pare, a rămas fixat în timp.
La nici cinci minute de lumea seducătoare a cochetăriei, ajungem într-un restaurant aproape opus – cel puțin prin denumire: Bodega ‘La Mahala’. Interesantă este asocierea dintre cele două, bodegă desemnând „un local mic, destinat consumului de aperitive și de băuturi alcoolice” (dexonline), iar mahala însemnând „cartier (mărginaș) al unui oraș, periferie” (dexonline), dacă ne referim la primul sens atestat în dicționare. Localul din periferie se află, însă, tocmai în centrul vechi al orașului și își păstrează mult din specificul numelui ales, cu un iz ușor străvechi. Totuși, atât bodegă, cât și mahala au căpătat și alte sensuri conotative în vorbire, care sunt, în speță, evaluate negativ.
Bodegă poate face referire la un local de tip country, ieftin, de cartier, care nu impune nicio formă de finețe culinară și nu numai, iar acest lucru se poate observa și din unele exemple identificate în mediul online: „Cei trei au coborât mai apoi la Piața Obor, unde, surpriză, au mers într-o bodegă de cartier, plină ochi de bărbați aflați sub influența băuturilor alcoolice” (cancan.ro), „Cum n-am ajuns la un hotel de 4**** și am aterizat într-o bodegă din satul Pângărăcior” (thehatwanderer.com), „În bodega acestuia se vând de toate: rachiuri ieftine, bulion, vin de butuc la sfert, pastile de țânțari, napolitane și orez” (ziaruldeiasi.ro). Din ultimul exemplu, se poate observa chiar o extindere semantică a cuvântului bodegă spre acel tip de magazin mixt de cartier. În fapt, cuvântul bodegă și-a dezvoltat o suită de alte sensuri, care, cu siguranță, merită analizate într-un alt articol, separat. De asemenea, și cuvântul mahala și-a dezvoltat un sens peiorativ, acesta fiind înregistrat în dicționare, și anume „de rând, vulgar, grosolan” (dexonline). Așadar, asocierea celor două cuvinte este destul de interesantă și poate incita la descoperirea locului.
Pe lângă aceste bodegi, cafenele, restaurante, mai aproape sau mai departe de centrul capitalei, putem găsi alte câteva asemenea, care ne frapează prin numele pe care îl poartă, iar aici aș mai menționa, pe scurt, câteva: E varză, Uanderful, Sinners, Orașul interzis, AltFel, Miau etc. În cele din urmă, aceste denumiri mai puțin uzuale devin parte a unei strategii de marketing, chiar dacă unele dintre ele atrag atenția prin umorul involuntar; firește, nu trebuie să uităm că dincolo de formulările sau asocierile lexicale inventive există ceva care ne satisface multe simțuri!
Sursă foto: venuereport.com