„Mița Biciclista și alte femei fatale de altădată”

Corina HAGIU

Dan Silviu Boerescu, Mița Biciclista și alte femei fatale de altădată, Editura Neverland, 2021, 206 p.

Fugit irreparable tempus pare a fi deviza lui Dan Silviu Boerescu în ceea ce privește cartea aflată în discuție, care „pedalează” prin secolul trecut până aproape de zilele noastre. Mița Biciclista și alte femei fatale de altădată face parte din colecția „Femei fascinante din România”, este structurată în șaisprezece capitole și se axează pe ocupațiile, drepturile, legile și statutul femei din secolului trecut în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Scriitorul urmărește evoluția statutului femeii prin intermediul investigațiilor jurnalistice, a notelor informative, legendelor și legilor, anunțându-ne încă din pagina de titlu că prezintă docu-drame și mituri urbane controversate, însoțite de consemnări din presă și din alte surse legate de povestea unei femei unice. Dan Silviu Boerescu începe prin a prezenta, încă din primul capitol, Cum încălca eticheta erotică de altădată o femeie cu poalele în vânt pe Calea Victoriei, făcând referire la cea mai cunoscută damă de companie din prima jumătate a secolului trecut, Mița Biciclista, și continuând cu prezentarea altor femei fatale, precum Chira Chiralina sau Tanti Elvira, și terminând pe urmele Zarazei.

Maria Mihăescu sau Mița Biciclista, cum o numise ziaristul amorezat George Ranetti, în anul 1898, dezaproba modernitatea ei de a merge pe bicicletă, încercând să-i ironizeze apucăturile sportive. A fost prima femeie din București care a mers pe bicicletă: „Mița a fost prima femeie ce pedala frenetic, cu poalele în vânt, pe străzile Capitalei de dinainte și dintre cele două războaie mondiale, fără a ține cont de prejudecățile societății. Mița dădea tonul modei.” (p. 10). Se mai spune despre ea că „era o femeie avută pentru acea vreme” (p. 11), avea trăsură, mașină coupe și servitori din Polonia. Născută în Prahova, a fost educată în pensioanele din Europa, la Paris și Bruxelles, a ajuns să fie dorită, curtată și cerută de soție de nobili și aristrocrați atât din țară, cât și din străinătate, fiind cunoscut ca prim amant cu nume sonor Regele Leopold al Belgiei. A fost curtată de bărbați celebri, precum Nicolae Grigorescu, Regele Ferdinand (despre care se spune că i-a făcut cadou casa care-i poartă numele), Octavian Goga. A fost cerută de soție de regele Manuel al Portugaliei, refuzându-l în detrimentul sentimentelor de iubire pentru medicul Nicolae Minovici, dar în cele din urmă căsătorindu-se cu generalul Alexandru Dimitrescu.

 Pe lângă faptul că Mița Biciclista este cunoscută ca fiind o damă de companie de lux care își alegea singură pretendenții, poate fi considerată și un promotor al modernității și un factor de modernitate al femeilor din Țara Românească, încălcând reguli de etichetă. „O altă extravaganță de-a Miței era și scăldatul în mare în costum de baie sumar” (p. 9), în timp ce alte femei intrau în apă cu halatul pe ele.  Despre Mița mai trebuie știut că „a permis organizarea expozițiilor de pictură și sculptură în subsolul casei, iar în vremurile sale de restriște, a închiriat camerele, ea mutându-se la mansardă” (p. 17). Toate aceste modernități ale Miței erau considerate extravaganțe.

Autorul Dan Silviu Boerescu evocă în stilul propriu obiectiv istoria statutului femeii în paralel cu evoluția acesteia, prezentând aspecte care țin de viața și amorul unor femei devenite cunoscute prin relațiile pe care le-au avut. Cartea poate fi considerată o investigație chiar minuțioasă a damelor de companie din cele mai vechi timpuri până aproape de zilele noastre, avându-o în centru pe Mița. Ce pățeau bărbații care-și supuneau soțiile sau fetele unui astfel de viciu sau ce pățeau mamele care își forțau sau încurajau fetele spre acest comportament sau ce pățeau alte entități care aveau influențe asupra tinerelor minți încă necoapte? Vă rămâne de aflat.

Astfel, se construiește o carte plină de curiozități și de pudoare, deopotrivă, pudoare care încă există și despre care se vorbește cu subînțeles despre ce, cum și în ce fel erau și sunt tratate femeile și, mai ales, damele de companie.  În fond, este o investigație asupra unui fapt existent încă din vremuri apuse, care, vrând-nevrând, a dus la apariția unor legi, abrogarea altora și obținerea unor drepturi pentru femei. În sine, cartea e o lectură ușoară și rapidă, o carte vie și prezentă.

 

Sursă imagine (Casa Mița Biciclista: C. Pătrașcu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *