de Alina PARTENIE
Influența mass-mediei în lumea actuală este de necontestat, întrebările punându-se, mai ales, în ceea ce privește copiii și tinerii, adică generația digitală. Iată de ce, traducerea în română a acestui volum de către Luiza Mohonea vine să prezinte impactul complex pe care îl are mass-media în era digitală, prezentând atât avantajele, cât și dezavantajele noilor tehnologii. Patti Valkenburg este profesor de comunicare la Universitatea din Amsterdam, fiind fondatoarea unui centru de cercetare privitor la copii, adolescenți și mass-media. Jessica Taylor Piotrowski, la rândul ei, este directoarea acestui centru, fiind specialistă în comunicare. Cartea a apărut cu titlul original, Plugged in: how media attract and affect youth, la Yale University Press, în 2017, iar versiunea în limba engleză poate fi consultată gratuit, cum altfel, decât digital.
În Prefață, se prezintă tema generală a cărții bazate pe volumul Responses to the Screen (Reacții la mass-media și audiovizual), al uneia dintre autoare, Patti Valkenburg. Studiul de față prezintă o perspectivă mai amplă, globală, asupra impactului media asupra copiilor și a tinerilor. Volumul este format din 15 capitole care urmăresc evoluția mijloacelor de comunicare în masă, impactul acestora asupra copiilor și a adolescenților, oprindu-se, mai ales, asupra unor teme intens dezbătute în societatea actuală, cum ar fi raportul dintre mass-media și violență, emoții, sexualitate, educație, parenting sau prezentând forme specifice, cum ar fi jocurile digitale sau social media. Această trecere în revistă arată subiectul vast care urmează să fie dezbătut, de fiecare dată, autoarele susținându-și demersul teoretic actual și bine documentat, cu aplicații relevante, cuprinzătoare și surprinzătoare. Citatul preluat din Alice în țara minunilor, „aici trebuie să alergi cât de repede poți doar ca să rămâi pe loc. Însă, dacă vrei să ajungi în altă parte, trebuie să alergi cel puțin de două ori mai repede” sugerează rapiditatea transformărilor prin care trece societatea digitală, deoarece „în noul peisaj mass-media, trebuie să alergăm cât mai repede doar ca să rămânem pe loc” (p. 11).
Încă de la început, autoarele prezintă particularitățile vârstelor, precum și evoluția dezvoltării noilor generații în conformitate cu dezvoltarea și schimbările din media. În ceea ce privește violența și media, se prezintă un subiect frecvent dezbătut, și anume dacă instigă media la violență. Televiziunea, filmele, jocurile sunt, oare, surse ale comportamentului infracțional în rândul tinerilor? Pornind de la cazuri de infracțiuni celebre, cum ar fi Suferințele tânărului Werther de Goethe, a cărui sinucidere difuzată în media la vremea respectivă a dus la alte sinucideri în rândul tinerilor până la crime terifiante din zilele noastre, se pune întrebarea dacă acestea sunt influențate de media. Este adevărat că infractorii din cazurile analizate jucaseră jocuri violente/văzuseră filme înainte de a comite acte infiorătoare, dar fiecare dintre ei avea manifestări comportamentale reprobabile înainte de a viziona filmul sau de a participa la joc. Astfel, circumstanțele personale sunt importante pentru modul în care mass-media transmite violența. Prezentând o viziune echilibrată, autoarele precizează că „violența din mass-media are un efect mic până la moderat asupra comportamentului agresiv direct generat, un efect cu atât mai pronunțat în rândul copiilor mici, al băieților, al copiilor cu temperament agresiv (…), al copiilor care se dezvoltă în cercuri neprielnice” (p.126).
Un alt subiect dezbătut este raportul dintre mass-media și transmiterea emoțiilor. Fiecare dintre noi a experimentat, la un moment dat, un tip de emoții provocate de media, ajungându-se până la ideea că, din ce în ce mai frecvent, „interacțiunile noastre cu computerele și cu noile mijloace de comunicare sunt fundamental sociale, la fel ca interacțiunile din viața reală.” (p. 146). Este evident că mass-media transmite emoții, conținuturile putând afecta negativ copii și tineri sau pot constitui „o piatră de hotar pentru tineri, importantă pentru dezvoltarea identității și pentru dezvoltarea competențelor emoționale” (p. 146).
De asemenea, mass-media influențează publicitatea și comercialismul. De la o vârstă din ce în ce mai mică, tinerii și copiii devin consumatori care cunosc și preferă anumite branduri, influențând, astfel, preferințele de consum ale întregii familii. Un alt punct sensibil este referitor la mass-media și sex. Expunerea la astfel de conținuturi au un impact negativ asupra sexualității tinerilor. Ceea ce nu trebuie uitat este că adolescenții cresc într-un mediu care abundă în mesaje cu caracter sexual care le influențează comportamentul sexual. De aceea, a sosit momentul să încetăm contestarea acestor mijloace și să abordăm cu tact o perspectivă echilibrată din moment ce ele nu pot fi evitate. Un capitol important al cărții se referă la mass-media și educație, accentuându-se asupra programelor educative care apar în media, deoarece există programe care promovează dezvoltarea academică și socio-emoțională a copiilor. Un alt aspect demn de interes se referă la creativitate, considerându-se, la prima vedere, că „într-o epocă în care copiii pot concepe avataruri, în care se pot juca cu identitatea în spațiul cibernetic și în care pot juca jocuri prin intermediul cărora pot construi case, orașe și peisaje, posibilele beneficii ale mass-mediei interactive asupra creativității par a fi vaste”(p. 203). Autoarele semnalează faptul că pentru adolescenții mari există puține programe digitale cu caracter educațional.
Un capitol aparte îl constituie jocurile digitale. O întrebare importantă care se pune este: De ce ne jucăm? Răspunsul este unul simplu: „jocurile în general și jocurile digitale în particular susțin nevoia de competiție, de socializare sau de control” (p. 216). Jocurile digitale sunt apreciate atât de băieți, cât și de fete, deși preferințele lor pot fi diferite. Cea mai dezbătută problemă asupra jocurilor video se referă la efectele pe care acestea le au asupra jucătorilor. Efectele fizice pornesc de la efecte nefaste (care nu sunt cauzate numai de jocuri: sedentarismul, „cocoașa de calculator”), până la efecte pozitive, de tipul jocurilor de echipă care susțin și promovează mișcarea. Există și efecte cognitive: jocurile video pot facilita învățarea, influențând, mai ales, inteligența și orientarea în spațiu (p. 225). Efectele socio-emoționale sunt și ele importante pentru jucători: studiile recente au arătat, contrar opiniei comune, că jocurile digitale nu influențează negativ integrarea socială a jucătorilor, oferindu-le posibilitatea de a-și face noi prieteni. O problemă în ceea ce privește jocurile digitale este crearea dependenței: aceasta devine o formă patologică, influențând adolescenții retrași sau cu diverse probleme comportamentale.
Social media ocupă un rol important în lumea actuală, având efecte pozitive și negative, deopotrivă. Astfel, sunt analizate concepte precum stima de sine sau narcisismul, formele intimității, dar și hărțuirea cibernetică, un fenomen din ce în ce mai frecvent. Autoarele analizează și efectele cognitive ale noilor tehnologii. Contrar numeroaselor studii care au în vedere gândirea superficială pe care ne-o creează acestea, nu există dovezi științifice care să prezinte cauzalitatea celor două. Este adevăarat că practicarea conceptului de multitasking a dus la scăderea gradului de concentrare în rândul tinerilor și al copiilor. De exemplu, faptul că nu mai memorăm poate fi legat de efectul Flynn (creșterea valorilor inteligenței fluide), adică „nu mai memorăm numere de telefon nu pentru că suntem mai proști, ci pentru că nu ni se mai pare relevant” (p. 256).
Mass-media și parentingul vizează o problemă actuală, și anume modul în care părinții pot gestiona impactul mass-mediei asupra tinerilor. Timpul destinat mass-mediei a crescut dramatic în ultimii ani, există studii conform cărora copiii americani sub doi ani sunt expuși în medie șase ore pe zi la diferite forme digitale. Rolul părinților este acela de a limita timpul expunerii la mijloace digitale, de a gestiona alegerea acestora, de a-i ajuta pe copii să conștientizeze impactul pe care îl au noile tehnologii. Aceste probleme aduse de generația digitală sunt, de regulă, „probleme din viața reală camuflate, care existau cu mult înainte de apariția internetului” (p. 283).
Așadar, Generația digitală și dependența de media reprezintă o cercetare actuală, captivantă, care dezbate, într-un mod accesibil, multe dintre problemele actuale cu care se confruntă noile generații, fiind adresată mai ales părinților, pedagogilor, tinerilor, dar și tuturor celor interesați de problemele lumii actuale. Un volum echilibrat al cărui principal merit este de a clarifica atât avantajele, cât și dezavantajele pe care le implică mass-media în lumea actuală. O panoramă lucidă asupra lumii în care trăim și pe care o putem schimba doar dacă o acceptăm. Astfel, replici precum „tehnologia trebuie exclusă”, „tehnologia ne prostește” sau, dimpotrivă, „tehnologia ne face mai deștepți” trebuie evitate și privite pragmatic. Dacă vrem să îi ajutăm pe copii și pe tineri, indiferent de raportul pe care îl avem cu aceștia (părinți, pedagogi etc.), trebuie să începem și noi să alergăm de două ori mai repede. Cunoscându-i, îi putem înțelege, iar înțelegându-i, îi putem ajuta.
Cartea poate fi comandată aici: www.libris.ro