Alina ROINIȚĂ
Marcus Aurelius, 2020, Gânduri către sine însuși, traducere de Cristian Bejan, București, Humanitas, 185 p.
Îndreaptă privirea spre tine
Care sunt elementele la care trebuie să se raporteze individul pentru a trăi împăcat cu ceea ce face și întâlnește în viață? Către ce anume ar trebui să tindă? Ce ar trebui să dobândească? Unde ar trebui să se refugieze atunci când întâmpină ceasuri grele? Cum ar trebui să evalueze evenimentele, gândurile, simțămintele? Acestea pot fi doar câteva dintre întrebările pe care cititorul și le poate adresa după ce trece prin cele douăsprezece manuscrise ale lui Marcus Aurelius, denumite de la „Cartea I” la „Cartea a XII-a” și strânse în lucrarea „Gânduri către sine însuși”, reeditată la editura Humanitas, în anul 2020.
Filosof stoic și împărat al Romei, Marcus Aurelius realizează o deplină cercetare a eului în manuscrisele sale, a ceea ce e mai presus de trupul trecător, dat fiind că atunci când ceea ce e în jur ridică probleme individului, întoarcerea spre sine însuși rămâne singura opțiune de a cerceta în amănunt cum poți să nu te abați de la caracterul moral al lucrurilor. Învățăturile lui Marcus Aurelius pot răscoli de-a dreptul cititorul, făcându-l să se simtă gol, străin de sine însuși, plin de greșeli, pătat și murdar, deopotrivă. Opusul nu este exclus, însă atunci când sapi în tine, în conștiința ta, tinzând spre propria desăvârșire, mai curând vei găsi hibele decât mulțumirea. Fiindcă tocmai aceasta înseamnă desăvârșirea, un loc mereu liber pentru a cunoaște, pentru a drege ceva, pentru a perfecționa, pentru a dobândi.
Privește înăuntru
Preia de la toți cei din jur câte ceva bun și simte-te dator față de ei. – Cartea I
Păstrează-ți daimonul interior la adăpost și ferește-l de tot ce l-ar putea atinge. Acceptă că totul se transformă în natură și că la fel și moartea e „o lucrare a naturii.” – Cartea a II-a
Nu fi neglijent față de propria rațiune și față de cunoaștere, fiindcă nimeni nu te poate urâți mai mult moral decât necunoașterea, „vino-ți în ajutor, dacă te preocupi de tine însuți.” – Cartea a III-a
Nu face nimic la întâmplare și „orice faci, fă cu dorința de a fi om bun.” – Cartea a IV-a
Fericirea se dobândește „prin atitudini, impulsuri și fapte bune.” – Cartea a V-a
„Este rușinos ca, într-o viață în care trupul nu se lasă copleșit de slăbiciune, sufletul s-o facă primul […] Câți dintre cei cu care am venit pe lume sunt plecați deja dintre noi.” – Cartea a VI-a
Acceptă ajutorul. „Compară-ți gândirea cu cele ce vorbești.” – Cartea a VII-a
„ Dacă te întristezi din cauza unui lucru exterior, de fapt nu acesta te tulbură, ci felul tău de a-l judeca.” – Cartea a VIII-a
„Adesea comite o nedreptate și cel care nu face ceva, nu doar cel care face ceva. Dacă poți, fă-i să-și schimbe părerea învățându-i; dacă nu poți, amintește-ți că pentru aceasta ți-a fost dată bunăvoința.” – Cartea a IX-a
„Când ești lovit de greșeala cuiva, treci repede să examinezi ce greșeală asemănătoare cu a acestuia comiți tu.” – Cartea a X-a
„[…] trebuie să cunoști multe amănunte înainte de a afirma ceva precis despre acțiunile altuia.” – Cartea a XI-a
„Salvarea vieții constă în a vedea ce este fiecare lucru în totalitate în el însuși, ce este materia în el, ce este cauza, și cu tot sufletul să acționezi conform dreptății și să spui adevărul. Ce-ți rămâne apoi să te bucuri de viața care înșiră o acțiune bună după alta, astfel încât nu rămâne nici cel mai mic spațiu între ele?” – Cartea a XII-a
Sapă în conștiința ta
… fiindcă acolo se află toate răspunsurile. Acolo se află binele, acolo se află izvorul binelui, acolo se află puterea binelui. Asemenea unui manual de explorare a interiorului nostru, așa poate fi percepută lucrarea lui Marcus Aurelius. Gândurile unui împărat notate într-un „jurnal” ce a devenit un adevărat îndreptar moral pentru cei care îl citesc acum, la ani lumină. Despre viață și moarte, despre valori și vicii, despre înfrânare și desfătare – iar în mijlocul acestora stă mereu propriul eu, în care trebuie săpat fără întrerupere și care trebuie delimitat cât mai mult de lucrurile exterioare care nu ne pot atinge sufletul decât dacă le lăsăm noi să facă aceasta.
Cartea poate fi comandată aici: Libris