Ce înseamnă Erasmus pentru mine? Grea întrebare… Și zic grea pentru ca e greu de exprimat in cuvinte trăirile și emoțiile pe care ți le oferă o astfel de experiență. Am rămas cu amintiri pe care nu le voi uita niciodată și am mai rămas cu momente și clipe care m-au făcut să fiu ceea ce sunt astăzi. Toate au contribuit la formarea și progresul meu, ca om. Sunt multe de zis și nu e ușor să le comprim în câteva cuvinte, însă, să începem. Pentru început, pentru cei care nu au mai participat niciodată într-un astfel de program, vă pot zice de pe acum că prima emoție care apare este frica. Frica de necunoscut. Frica de oameni, de cultură, de a face acest pas. Așa am fost eu. N-am avut curaj. Sau așa credeam. Dar odată ce te aventurezi într-o experiență de acest fel, poate fără să te gândești prea mult, frica dispare ușor-ușor. Așa cum mi s-a întâmplat mie. Ieșirea din zona de confort nu e plăcută, de cele mai multe ori, însă după prima experiență cu Erasmus într-o altă țară, mi-am dat seama ca visurile noastre trebuie să fie mai presus de frică. Așa că… Hai! Curaj! Vă așteaptă ceva extraordinar de frumos și totul depinde de voi!
De curând am plecat, pentru prima dată, în afara țării, pentru un proiect Erasmus+. Plecarea din Romania a fost grea, deoarece era prima dată când zburam cu avionul și emoțiile au fost mari. Gândul că voi învăța și voi experimenta lucruri noi m-a determinat sa-mi las fricile de-o parte și să mă gândesc doar la rezultatele experienței în sine. Și asta am și făcut. Odată ajunsă în Letonia, după câteva drumuri cu avionul și autobuzul, am cunoscut deja primii participanți în proiect din Italia, Grecia și Letonia. Reticența de a comunica prea mult, de la început, a dispărut rapid. Deși în prima zi fiecare stătea cu grupul cu care a venit în proiect, din țara sa, după prima zi am început să ne împărtășim gândurile, emoțiile, trăirile și poveștile de viață. Rapid și natural. În acest proiect Erasmus, am fost ca o familie mare și adevărată. Am plâns împreună, am râs, am dansat, ne-am jucat, am învățat și am împărtășit tradițiile și obiceiurile fiecărei țări. Am ajuns sa legăm prietenii fără să ne dăm seama și să formăm legături pe viață! Ah, și nu v-am zis… proiectul s-a numit „Yes! I do”, iar tema abordată a fost sănătatea mintală. Frumos am îmbinat, în acest proiect, jocul cu activitățile serioase despre sănătatea mintală, despre importanța emoțiilor și a echilibrului dintre rațiune și emoție! Am folosit elemente de literatură, poezie, teatru, desen și colaje pentru a aborda o temă foarte întâlnită, dar puțin discutată. A fost un program complex, însă mesajul rezultat în urma acestui proiect a rămas, cu succes, în mințile și inimile noastre!
Dacă ar fi sa repet această experiență, aș face-o fără să mă mai gândesc. Erasmus nu e doar un program, e o conexiune, e legătura dintre tine și tine, în primul rând, e cel care te ajută să te identifici și să îți canalizezi emoțiile și gândurile în tot ce e pozitiv, e cel care te ajută să evoluezi și să te cunoști pe tine însuți! Cei care vin in Erasmus nu vin cu trolerele pline, ci cu multe emoții și, cu siguranță, vor pleca cu ele și mai pline (de emoții) în urma experienței avute!
Cristina TRANDAFIR, participantă, din partea Asociației Filologisme, în proiectul „Yes! I do”, coordonat de Biedrība Caritas din Letonia