Corina HAGIU
Ioana Pârvulescu, 2012, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, București, Humanitas, 348 p.
Ce vă vine în minte când auziți cuvântul București? Aglomerație, haos, zgomot, grabă, facultate, Centrul Vechi, amestec, la mijloc de rău și bun, vorba lui Barbu. Sigur, multe sunt clișee preluate de cine știe unde, căci orice loc devine fascinant atunci când devine cu adevăart acasă. Dacă din când în când căutați motive pentru ca orașul acesta să vă fascineze din nou, vă invit într-o călătorie în București, desigur; dar o călătorie într-o epocă plină de culoare, vervă, aromă, zgomot, ritm, oameni și noutate. „Cum așa?”, vă veți întreba neâncrezători, chiar dacă sunteți la curent cu ultimele descoperiri științifice! Ei bine, Ioana Pârvulescu vă stă ghid prin cartea sa de eseuri Întoarcerea în Bucureștiul interbelic, apărută la Editura Humanitas, în 2012. Reeditată mai târziu, cartea rămâne pentru mulți un punct de interes în descoperirea perioadei interbelice, dar și o formă de evadare.
Într-o derulare aproape cinematografică, veți intra într-un alt ritm (vă veți adapta oare, venind tocmai din epoca consumeristă la maximum de acum?), veți întâlni de-aproape scriitorii consacrați ai vremii, veți privi cu jind moda acelor ani și veți fi captivați de viața socială. De asemenea, veți fi martori ai unor etape ale emancipării femeilor, autoarea făcând dese comparații între femeile anilor 1900 și cele de după Primul Război Mondial: de la modă la vocabular și la relațiile pe care le stabilesc în societate. Timpul trece, știința evoluează, iar oamenii nu mai sunt aceeași după război, însă „cele mai multe povești de amor de după marele război sunt, în București, mult mai pașnice, iar eleganța și bunele maniere nu lipsesc, deși, firește, nu mai seamănă cu cele din 1900” (p. 96).
Asemenea unui maestru de ceremonii, scriitoarea ne prezintă evoluția societății românești prin câteva detalii nu lipsite de semnificație nici în contemporaneitate: apariția clădirilor albe, a primelor mașini și a vieții culturale și cinematografice. Această parte a istoriei văzute este completată cu picanteriile vieții de families au ale iubirilor secreter. Astfel, „oamenii au trãit aici și idealul, și prostia însângeratã, au simțit și rafinamentul extrem, dar și opacitatea grosolanã, au fost generoși și ticãloși, echilibrați și fanatici, lucizi și fantastici, buni și răi. Nu semãnau cu alții și nimeni nu-i obliga să gândeascã la fel și sã spunã același lucru. Minunat este cã lumea lor nu era nici paradis, nici infern, ci o lume normalã, o lume a tuturor posibilitãților si un loc sub soare ca oricare altul. Au avut de toate. Bucureștiul interbelic este locul unde s-a întâmplat totul.”
Printre personalitățile evocate se află în prim-plan Tudor Arghezi, Mihail Sebastian, Camil Petrescu și actrița Leny Caler. Firește, mai sunt evocați Barbu, Galaction, Călinescu și mulți alții. Deși astăzi mulți dintre ei sunt cunoscuți drept repere ale literaturii române, în interbelic , majoritatea au cunoscut criza financiară extremă și au avut de suferit, aflându-se „într-o vreme de criză gravă, când materialismul înăbușă toate avânturile…” (p. 59). Pornind de la criza economică și socială a lumii interbelice, Ioana Pârvulescu ne conduce printre reclame, rime și statistici, oferindu-ne modele și personaje, însoțindu-ne la mici plimbări prin marele oraș, oferindu-ne o invitație galantă la teatrele bucureștene sau chiar la cinematograful regal. Arta și muzica însoțesc pietonii printre verva și zumzetele Micului Paris, în desfătările din vacanțe și la evenimentele sportive. Nu ezită să ne facă cunoștință cu primarul Dobrescu și inginerul Constantinescu și să ne facă părtași atât la dezvoltarea Bucureștiului interbelic, cât și la apariția fastuoasă a cărților și a gazetelor.
Întoarcerea în Bucureștiul interbelic nu se dorește a fi o carte de istorie sau gazetărie, ci o carte festin, o mărturie a unei lumi care se afla într-o continuă dezvoltare, descoperire și redescoperire. Odată cu citirea acestei cărți de eseuri, veți înțelege nu doar mentalitatea bunicilor și străbunicilor noștri, dar și manierele, educația și eleganța lor. Veți descoperi povești, mituri și întâmplări care au avut loc în interbelic și pe care le veți putea afla și localiza în Bucureștiul zilelor noastre. După finalul volumului, veți pleca eleganți și grăbiți și veți descoperi farmecul uitat al unui loc a cărui istorie nu este numai în nestatornicia prezentului. Vă invităm la lectură!
Cartea poate fi comandată aici: Libris